Archive for Septembrie, 2010

Solutii pentru mamici – demachiere naturala


Tot cautand pe internet o solutie pentru a scapa de enervantul demachiant cu chimicale, am gasit si varianta de a te demachia cu ulei. Destul de reticenta la inceput, am incercat cu uleiul din samburi de struguri pe care il folosesc in mod obisnuit pentru masajul lui Dinu. Am fost extrem de incantata de rezultat. Machiajul a disparut complet de pe fata – inclusiv creionul dermatograf, rimelul, dar si impuritatile.

Cum am facut? Am aplicat cu degetele uleiul pe care l-am intins bine pe fata, gat si decolteu, apoi am trecut peste fata dischetele pe care le-am inmuiat in apa calda – spre fierbinte. Dupa ce am facut operatiunea asta, nu am mai simtit nevoia sa aplic lotiune tonica pentru ca impuritatile au iesit foarte bine din piele. De asemenea, tenul a ramas hidratat, placut la aspect, dar si la atingere pentru ca nu am folosit o lotiune demachianta agresiva.

Pentru lotiunea tonica, o varianta naturala ar fi apa de trandafiri. Ea poate fi cumparata ca atare sau poate fi preparata in casa – o varianta ar fi prin infuzare (o cana de apa fierbinte peste petalele unui trandafir).

Leave a comment »

Magiun de prune fara zahar sau conservanti


Am trecut in weekend pe la Bucharest Food Festival si am aflat de la Bibiana Stanciulov, proprietara (sau directoarea, nu mi-e clar)  fabricii care produce magiunul natural de Topoloveni, ca zaharul reprezinta in principal diferenta intre magiunul si gemul de prune. Simplu spus, magiunul este fara zahar, gemul este cu zahar, deci magiunul bate gemul la capitolul calitati nutritive.

Deci, daca doriti un dulce sanatos, fara adaos de zahar sau conservanti puteti alege magiunul de prune. Fie ca il cumparati pe cel de Topoloveni,  fie il pregatiti in casa. Pe cel de Tolopoveni eu l-am incercat prin primavara si am fost multumita de el. In acest weekend insa am decis sa experimentez si eu pregatirea magiunului.

Prima data am facut de proba

Cum s-ar zice, la inceput am facut un produs pilot. Am luat doua maini de prune mici brumarii, dulci si carnoase, le-am scos samburii, le-am pus intr-un vas de yena, le-am stropit cu zeama de lamaie si le-am dat la cuptor. Am pus si capac la vasul in care le-am copt. Le-am tinut la cuptor cat sa se inmoaie, pentru ca nu sunt o fana a prepararii termice excesive. „Pilotul” a iesit parfumat, delicios, insa de consistenta unei dulceti.  M-am declarat multumita si pregatita pentru o „productie” mai mare. Pregatita si pentru ajustari ale procesului de productie.

Primul ciclu de productie

Am folosit ca materie prima 3,5 kg de prune la fel de mici, brumarii, dulci si carnoase (din aceeasi sursa). Le-am scos samburii, le-am stropit de data asta cu zeama de la o portocala (in lipsa de lamaie) si le-am dat la cuptor la foc mic, in vas cu capac.  Cand am considerat eu ca s-au fragezit si si-au lazat suficienta zeama le-am lasat fara capac. Nu a fost nevoie sa amestec intr-una, din cand in cand mai  amestecam asa, de control. Cand am considerat ca a scazut suficient am oprit cuptorul. Am gustat toti trei si ne-am lins pe boticuri si degete. Am pus „opera” in borcane si le-am pus la sterilizat.  Au iesit 7 borcane de 400 de grame. Mai mult decat suficient, dat fiind faptul ca nu prea suntem consumatori de gemuri, dulceturi sau inrudite, dar m-am pus pe treaba de dragul unui experiment fara zahar.

Limitele experimentului

Am citit ca cica nu s-ar numi magiun un astfel de produs care mai este pus si la sterilizat. Sau ca nu s-ar numi magiun daca nu il lasi nenumarate ore la perpelit si scazut, pana iese o pasta vascoasa, violet-negricioasa.

Pentru mine nici macar nu conteaza cum se cheama ce am facut. Conteaza parfumul, savoarea,  lipsa zaharului si a conservantilor.

De asemenea, am auzit-o pe Bibiana Stanciulov zicand si ca magiunul de Topoloveni este mai valoros decat cel facut in casa pentru ca se prepara la o temperatura constanta de cel mult 60 de grade, astfel ca prunele isi pastreaza mai bine proprietatile.  Asa o fi. Dar asta nu m-a impiedicat sa experimentez. Macar de dragul unor posibile viitoare clatite.

Raman din nou datoare cu poze.

Comments (24) »

Pozitii de dormit dupa nasterea prin cezariana


Cine a nascut prin cezariana isi mai aminteste ca in prima saptamana sau chiar in primele doua saptamani de dupa nastere a dormi este un lux, nu doar pentru ca bebe are grija de acest lucru, dar si datorita durerii post-operatorii.  In schimb, ma indoiesc ca prea multe gravide care stiu ca vor naste prin cezariana (cu atat mai putin cele care nu stiu) isi pun probleme legate de durerile sau pozitia de dormit de dupa operatie. Ca atare, daca esti gravida si te pregatesti de o nastere prin cezariana este bine sa stii ce pozitii de dormit ai putea adopta dupa operatie.

Cel mai simplu – dormitul pe spate

Fie ca iti place sau nu sa dormi pe spate, aceasta este cea mai comoda pozitie, adica asa sunt durerile cele mai mici. Bine ar fi sa fie salteaua tare si chiar mai bine daca ai putea dormi pe un plan usor inclinat (facilitate pe care o au paturile de spital). Dintr-o pozitie usor inclinata iti va fi mai usor sa te ridici decat din pozitia orizontala (a se citi „mai putin dureros”) .

Sprijinirea picioarelor cu 2 perne

Daca totusi iti place sa dormi pe o parte incearca in primele nopti dupa operatie sa pastrezi trunchiul pe spate, iar picioarele sa le flexezi usor si sa le intorci pe o parte sau alta. Ajuta-te la inceput de doua perne, apoi ti-ar putea fi suficienta o singura perna.  Dormitul cu 2 perne presupune ca prima perna sa o pozitionezi pe pat, apoi asezi gehunchiul de pe partea pe care vrei sa te intorci. Cea de-a doua perna se aseaza cat mai comod intre picioare. In acest fel nu vei pune prea multa presiune pe proaspata operatie si vei suporta mai usor durerile. Pe masura ce vor trece zilele vei descoperi ca te poti intoarce din ce in ce mai mult intr-o parte, pana ajungi in pozitia de dormit cu care esti obisnuita.

Dormitul cu o perna intre picioare


Este o pozitie de dormit pe care cel mai probabil o cunosti si folosesti din timpul sarcinii. Te va ajuta sa sustii coloana vertebrala, sa reduci presiunea asupra operatiei si totusi sa dormi intr-o parte, asa cum iti place.  Poti continua sa dormi in acest fel chiar si dupa ce durerile postoperatorii au trecut. Si tu si coloana ta vertebrala va veti odihni mai bine.

Comments (1) »

Cum ne-am descurcat cu bebe de 1 an in vacanta in Antalya


Pentru ca abia ne-am intors din vacanta in Antalya si pentru ca inainte de vacanta m-au intrebat mai multe persoane daca am curaj sa merg cu Luca la varsta de un an intr-o astfel de vacanta m-am gandit sa scriu cate ceva pe blog.

Din capul locului trebuie sa spun ca mi s-a parut o vacanta chiar usor de „gestionat”. In primul rand zborul a fost suficient de scurt ca Luca sa nu isi piarda rabdarea (ba chiar bine plasat in timpul zilei ca sa traga si cate un pui de somn si la dus si la intors). Apoi cam tot ce ne-a oferit hotelul ne-a facut sederea comoda.

Program de vacanta

Bineinteles am facut plaja si baie in mare, in orele diminetii si apoi dupamiaza tarziu.

Serile, intre 20.30 si 21.00, aveam program de dans cu restul copiilor.


In timpul zilei mai treceam pe la spatiul de joaca si experimentam toboganul, balansoarul, leaganul si ce mai gaseam pe acolo. A fost foarte amuzant…

Daca Luca ar fi fost mai mare ar fi (si am fi) putut experimenta si alte activitati din cadrul clubului copiilor (jocuri diverse, pictura pe tricouri, lectii de turca..). Ramane pe alta data. 

De dormit am dormit bine…

Am dormit ca si acasa, toti trei in pat asa cum ne-am invatat si ne este drag. Dar hotelul ne-a pus la dispozitie un patut de bebe, pe care l-am fi folosit daca nu am fi avut alt obicei. Deci nici o grija pentru cei care nu prefera co-sleepingul – patutul pentru bebe este la pachet.

De mancat in rand cu cei mari…

Asa cum este normal am stat cu totii la masa, noi pe scaune de oameni mari, Luca in scaun special pentru copii, disponibil la restaurant. Iar cu mancarea ne-am descurcat binisor pentru varsta pretentioasa pe care o avem (adica 1 an). Din diversele feluri de mancare pe care le aveam la dispozitie am putut selecta pentru Luca: iaurt simplu, ou fiert, pui, peste sau curcan la gratar sau fierte, legume crude (in principal rosii si castraveti), fierte sau sote (in principal brocoli si dovlecei), niste paste mai simple cu busuioc, orez simplu, painici diverse (cu verdeturi, cu masline, cu ardei, cu seminte), caise uscate si multe multe fructe proaspete.  Ce era gatit avea si putina sare si uneori si ceva condimente. Am fi avut solutia preparatelor de dieta (adica piept de pui, peste si cateva legume fiete simplu, fara strop de sare, fara strop de ulei).  Pe acestea insa Luca le-a scuipat, asa ca am incercat ce era mai „light” din preparatele pentru adulti. Am incercat si cateva alimente pe care nu le-as numi interzise, ci nerecomandate (fiindca la preparare s-a folosit si ceva zahar) : visine din compot, clatite (fara crema sau dulceata).

Ne-au lipsit insa din meniu branzica si supele. Nu am gasit nici un cas ca sa pot sa ii ofer lui Luca branza iar supele erau mai rar doar de legume.

Am vazut si copii mai mici

Cei mai multi copii aveau peste un an, dar am vazut si bebelusi de cateva luni. Inclin sa cred ca si parintii cu bebelusi mai mici s-au putut descurca in privinta mancarii (de celelalte nu mai vorbesc).  Cred ca mai delicat putin este in primele etape de diversificare, dar oricum atunci cantitatea de hrana diferita de laptic este mica, asa ca nu ar fi o problema prea mare.

Una peste alta pentru noi a fost o vacanta reusita si ramane o optiune de vacanta si pentru anii viitori.

Comments (5) »

Muzica linistita pentru bebe si parinti


Sufar. Si inca destul de mult. Lui Dinu nu ii place Led Zeppelin. A ascultat cand era in burtica, dar acum nu vrea si pace. Oricat am fi noi, parintii lui, de “nelinistiti” din punct de vedere muzical, D nici nu vrea sa auda de asa ceva. Ba, mai mult decat atat! Nu ii place nici Eric Clapton… Chiar face urat daca ii pui asa …

Asculta doar cantecele de pe Cutiuta muzicala, danseaza si bate din palme. Le-am ascultat de atatea ori ca atunci cand vreau sa fredonez si eu cate ceva imi vine in minte tot „douazeci pitici voinici se batura cu-n arici…”

In schimb, ii place piesa asta foarte mult, se opreste din orice activitate sa asculte:

Leave a comment »

In forma dupa nastere cu Pilates


Mi-a placut intotdeauna sa fac sport, desi au fost perioade in viata mea in care nu am facut prea multa miscare. Acum m-am intors. Dupa cateva luni de ezitari, cu cine il las pe Dinu, o sa planga, dureaza prea mult pana ajung la sala si inapoi…

In ultimii ani am tot incercat sali de fitness, insa de data asta am spus sa experimentez ceva nou tinand cont de faptul ca muncesc destul de mult si sunt destul de stresata. Asa ca am ales Pilates. Acest tip de gimnastica nu iti suprasolicita organismul, chiar daca esti dupa o zi de munca, asa cum ar face alte tipuri miscare, mult mai dinamice. Oricine poate sa faca Pilates. Dupa un antrenament, nu esti extenuat, ci plin de energie, te simti de parca ai putea sa urci si pe Everest.

Pilates fac la Studio Pronatalita. Spatiul este primitor si foarte curat (mari lipsuri la acest capitol pentru salile de sport bucurestene). Am fost si la antrenamente tinute de Cora si la antrenamente tinute de Ramona si in general gasesc ele niste exercitii sa faci putina febra musculara, deci se lucreaza :D. Mi-a parut rau ca nu m-am informat mai bine in timpul sarcinii pentru ca la Studio Pronatalita as fi putut sa fac gimnastica prenatala. Mai ales ca preturile sunt rezonabile…

Pe de alta parte, am mai studiat ce ar trebui sa mananc, am inteles mai bine niste procese care se intampla in corpul uman si am decis sa reduc pe cat se poate (nu de tot) carbohidratii (cat mai putina paine, cartofi, orez). Dulciurile cu zahar rafinat? Un vis uitat (Poate cate o bucatica de ciocolata neagra ocazional). Imi pare rau de toata inghetata mancata in timpul sarcinii… Pe perioada verii nu am mancat deloc carne, dar am mancat peste. Nu am luat o decizie definitiva de a nu mai manca vietati, dar momentan ma simt bine si perseverez. Nu tin dieta pentru ca alaptez. Daca mi-e foame, mananc, dar sanatos!

Comments (2) »

Lapte de migdale pentru bebelus


Laptele de migdale a fost o curiozitate de-a mea mai mult, dar mi s-a parut un mod potrivit in care as fi putut sa ii ofer si lui Dinu astfel de fructe, care contin grasimi sanatoase, insa pe care deocamdata nu le poate rontai.

Am luat cam un pumn de migdale pe care le-am tinut la hidratat intr-un castronel peste noapte. Dimineata, am aruncat apa si am curatat pielita de pe migdale, apoi le-am dat prin blender.

S-au maruntit mai bine decat ma asteptam. Am adaugat apoi apa (cred ca pana intr-un litru) si am pus si cateva picaturi de indulcitor din stevia rebaudiana. In mod normal, ar fi trebuit sa las sa se strecoare resturile de la migdale intr-o sita fina sau in tifon, insa am preferat sa nu fac asta si sa las bucatelele mici de tot in lapte.

Lui D i-a placut lapticul – a primit putin, cateva lingurite sa vedem cum reactioneaza – si s-a lins pe botic :).

Pentru cei care nu au incercat inca, in poza D chiar are mustata din lapte de migdale, este alb si arata foarte asemanator cu laptele de vaca. Nici mie nu mi-a venit sa cred. Intre timp, m-am mai documentat si data viitoare pun si o curmala in blender 🙂

Comments (8) »

%d blogeri au apreciat asta: