Pericol sau libertate?

Greu sa fi parinte! Limita dintre libertate si siguranta este atat de fragila… Nimeni nu stie unde e bine sa te opresti, nu exista retete universal valabile. Eu am ales calea de a-i oferi lui D mai multa libertate, incercand sa il protejez doar in caz de pericol eminent si evident.

Are aproape un an si jumatate – se urca pe scara toboganului ajutandu-se de maini si se da singur. Toboganul e la nivelul meu ca inaltime si eu stau langa el, fara sa intervin decat in caz de necesitate.

Incerc sa il impiedic sa faca lucruri periculoase, dar nici nu strig din 2 in 2 minute in tot parcul: Nu! Nu face aia! Nu pune mana! Pleaca de acolo! Indemnuri care oricum nu au efect la varsta asta pentru ca nu le intelege! Bineinteles ca si eu ma enervez uneori si ii mai spun sa o lase balta cand umbla la aragaz (!?!) sau se urca pe tevile de la calorifer (din pexal, deci nu foarte rezistente).

Si murdaria este buna! Nu pot sa ii cer unui copil venit in parc la joaca sa nu se murdareasca pe maini pe motiv ca “se supara mami”…  Nu stiu daca sunteti sau nu de acord cu mine, dar nu as putea sa ii cer unei fetite de doi ani imbracata in rochita sa se comporte “ca o domnisoara”…

Evident ca si eu ma tem de foarte multe – din postura de parinte, dar ne putem trai cu adevarat vietile daca frica este cea care ne conduce?

9 Răspunsuri so far »

  1. 1

    jurnalbio said,

    de acord, bine spus.dar e f greu sa faci cum spui tu🙂

  2. 3

    bagamare.ro said,

    Pericol sau libertate? « Ecomami.ro…

    Greu sa fi parinte! Limita dintre libertate si siguranta este atat de fragila… Nimeni nu stie unde e bine sa te opresti, nu exista retete universal valabile….

  3. 4

    Mireille said,

    Si eu incerc sa ii acord independenta in masura in care poate la varsta lui, sa descopere lucrurile pe care le poate face – si daca nu ne e teama descoperim ca poate face multe, dar, fireste, trebuie sa ii fim alaturi cand are nevoie. Insa, intr-adevar, nu e deloc usor, mai ales ca tu, ca si parinte, consumi foarte multa energie. Dar efortul de acum, se va cunoaste mai tarziu. Noi deja ne bucuram de multe achizitii pe care alti copilasi nu le au inca. Dar si puiul meu a invatat sau a facut unele lucruri mai tarziu – eu cred ca e vorba de momentul in care el a fost pregatit. E drept insa ca fiecare micut are ritmul sau, care trebuie respectat. Probabil ca pentru unii parinti si, mai degraba bunici, este mult mai simplu pentru moment sa il tina cat mai din scurt. Nu stiu care vor fi efectele viitoare, dar eu nu sunt de acord cu asta. Uneori ma intreb daca este bine cum procedez si ma ajuta foarte tare sa aflu si parerea altor mamici sau tatici.

    • 5

      Ioana said,

      Eu zic ca trebuie sa incerce. Oricum cu unele situatii se va confrunta mai devreme sau mai tarziu – depinde si de curiozitatea lui si de dorinta de a incerca. Bineinteles, totul are limite, dar daca fiecare fraza pe care o spunem incepe cu „nu”… nu stiu unde ajungem.
      Am scris postul acesta in speranta ca si alti parinti ne vor spune cum procedeaza🙂

  4. 6

    val.u said,

    cred ca raspunsul variaza de la parinte la parinte…de cat e fiecare de panicos, de copii,etc….
    si eu de multe ori o las sa faca chestii pe care cu mama mea de ex, nu le face…si unii parinti spun ca sunt prea panicata, altii ca sunt prea relaxata…asa ca…
    iar chestia cu nu intelege nu stiu cat e de adevarata, cred ca e mai valabil ca nu asculta…mi-aduc aminte ca tot la 1 an jumate eram la un topogan cu vic si dupa ce s-a dat singura frumos de cateva ori, la un mom dat s-a dus intr-o parte pe sus, de unde putea sa cada…i-am zis sa n-o mai ia pe acolo si s-a facut ca nu intelege…atunci am luat-o frumos in brate, am pecat cu ea de acolo, am facut 2 ture de parc in care i-am explicat ca ce a facut e periculos, ca putea sa cada, sa faca buba mare, si ca daca nu ma asculta atunci cand o rog ceva ce stiu ca e periculos, nu mai venim la topogan….si ne-am intors la topogan, unde s-a jucat frumos doar pe unde a avut voie…

    • 7

      Ioana said,

      eu l-am lasat pe D sa se dea singur pe cel mai mic tobogan, de unde nu avea cum sa cada si, bineinteles, eram atenta la fiecare miscare. daca e sa o luam asa – casa este cel mai periculos loc, mai periculos decat parcul. De ex, D a inceput sa se urce in picioare pe scaune si de acolo pe masa. a mai cazut, s-a mai lovit, dar nu poate nimeni sa il convinga sa nu mai faca asta

  5. 8

    luckyrock said,

    inca de cand bebelusul descopera ca este o fiinta de sine statatoare [si nu una cu mama], incep manifestarile de independenta. de aici dorinta copilului de a face totul singur, de aici acel enervant si persistent „nu!”.

    pe de alta parte, curiozitatea este imensa, din toate partile „sar” stimuli, lucruri bune de explorat, de descoperit, de cercetat si de… gustat.:)

    eu cred ca un parinte trebuie sa stea suficient de departe astfel incat copilasul sa faca totul singur [sau macar sa aiba impresia ca o face] si suficient de aproape astfel incat sa-i ofere celui mic ajutorul, sustinerea si increderea de care are nevoie.

    de asemenea, trebuie in permanenta sa-l apere de primejdii, fara insa a-i tine o morala inutila pe care oricum n-ar intelege-o. [ma refer la copiii mici, pana in 3-4 ani]

  6. 9

    Ioana said,

    Nu stiu de unde vine problema asta la parintii din Romania. Oare din faptul ca mamele nu se informeaza suficient astfel incat sa stie cate ceva despre psihologia copilului si de ce actioneaza el in acest fel?
    Eu ma urc de multe ori cu D pana in varful toboganului tocmai pentru a evita sa ii spun mereu: Nu face aia! Nu te duce acolo! Nu nu nu…


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: