Archive for Mai, 2011

Boboline cu nuci caju, susan si curmale


Pentru ca in ultima vreme m-am delectat si am prins drag de blogul raw vegan al Oliviei Steer am ajuns in mod firesc si la experimentarea retetelor. Primul experiment l-am facut ieri,  dar recunosc ca am cules cu migala cam toate retele ei, pentru a le folosi pe viitor ca sursa de inspiratie, sau chiar pentru a le pregati si degusta in forma lor originala. Zic sursa de inspiratie pentru ca si eu (ca si Ioana) avem marele bun-prost obicei de a nu incerca retete ca atare, ci cu niscavai note personale.

Am oscilat daca sa imi fac debutul cu reteta de covrigei cu nuca „Nenea Iancu” sau cu cea de cozonac cu mac „Mos Ene” . Pentru ca Luca se culcase deja, am ales sa fac ceva fara mac. Din lipsa de nuci de-ale noastre am pastrat nucile caju din reteta de cozonac si le-am adaugat pasta de curmaele, scortisoara si  vanilia din reteta de covrigei. Si pentru ca nu m-a simtit asa de talentata sa modelez covrigei am facut bilute pe care voi numi de-acum incolo BOBOLINE. Au iesit un absolut delicioase. Atat de delicioase ca si sotul meu cel foarte mofturos le-a placut (desi muult s-a codit sa guste), iar Luca a infulecat dimineata 3 boboline (desi, ca si tatal sau,  tot reticent a fost, noroc cu bunicii ca au mancat si ei si l-au imbiat).

Acum sa va spun ce am pus in boboline:

  • nuci caju cat au incaput in rasnita de cafea (cu capacitate de 75 grame);
  • susan cat s-a strecurat printre nucile caju, direct in rasnita;
  • un castronel mititel de curmale fara samburi
  • o lingurita de scortisoara
  • o lingurita de esenta de vanilie facuta in casa (cu mana mea).

Nucile caju si susanul le-am rasnit cu rasnita de cafea, iar curmalele inmuiate vreo ora le-am pasat in mojar (mergea evident si in blender). Am amestecat faina de caju si susan cu pasta de curmale, cu o scortisoara si esenta de vanilie. Din pasta rezultata si degustata am modelat bobolinele, pe care le-am pus pe hartie de copt, intr-o tava. Tava a aterizat in cuptorul cald (am pornit cuptorul cand m-am apucat sa pregatesc amalgamul si l-am oprit cand am bagat bobolinele in cuptor, astfel incat sa nu incalcam regulile raw vegane).

Mi-as fi dorit sa pun si coriandru si coaja de portocala, precum in reteta Oliviei, dar nu aveam. Am fost tentata sa pun si miere, tot ca in reteta Oliviei, dar pasta rezultata mi s-a parut deja prea dulce ca sa mai adaug si miere.

P.S. Mi-ar fi placut sa fac si poze, doar ca pana ma mobilizez eu cu pozatul se termina minunatiile si va las fara reteta. Aproape ca nu as fi scris la gandul ca ma va certa Ioana ca nu am facut poza. Noroc ca prietena mea Aniela,  gravida, pofticioasa si incantata de blogul Oliviei m-a inghiontit sa pun pe blog reteta. Acum, in replica, astept sa scrie si ea pe blogul ei despre socata de inspiratie oliviana pe care o are in pregatire.

Leave a comment »

Mergem la Fun Gym


Fiind o fana a sportului si miscarii de toate felurile, initiativa ACTIVE CENTERde a organiza Fun Gym mi se pare grozava. Despre ce este vorba? Un program de gimnastica pentru gravide, dar la care pot participa si mamici cu bebelusi, bunici, copii.  Organizatorii ne spun ca au fost adaugati bunici si copii pentru ca la acelasi eveniment organizat saptamana trecuta (pe asta l-am ratat), cei mai receptivi au fost copii si bunicile din parc, care s-au alaturat spontan instructorului de gym.
Unde se intampla si cand?
In Parcul Lumea Copiilor, B-dul Tineretului ( inainte de Palatul Copiilor),  zona Cortului Helpnet, duminica 29 mai de la ora 11.00.
Si acum sa va spun de ce mi se pare grozava initiativa. Pentru ca stim prea putin despre gimnatica prenatala, de care avem mare nevoie.  Moasa Vania Limban chiar ne-a spus la una dintre conferintele la care am participat ca mamele care fac gimnastica in timpul sarcinii nasc copii mai inteligenti datorita unui nivel mai ridicat de oxigenare a creierului.
Un alt motiv bun pentru a face gimnatica in timpul sarcinii este ca o ajuta pe mama sa se ingrase mai putin (Ohhh, da, doamnelor, ne dorim asta!).
Pentru ca gimnatica ne ajuta sa ne tonifiem inclusiv perineul, care este si el un muschi, si astfel acesta sa nu se rupa la nastere (si, da, ne dorim si asta – chiar foarte mult!).
Pentru ca gimnastica inseamna sanatate, in general, si pentru ca in timpul sarcinii nu trebuie sa devenim niste bibelouri de portelan, asa cum ni se mai spune in mod traditional. Bineinteles, exceptand situatiile speciale in care medicul ne recomanda repaos.
Doamnelor, ne vedem maine la 11!

Comments (2) »

Petreceri pentru copii


Am fost in sfarsit la prima petrecere “serioasa” pentru copii. De fapt, am fost invitati si in urma cu un an, dar atunci nu mancam altceva decat laptic, nu mergeam, nu interactionam cu alti copii etc.

Petrecerea a avut loc la un club de joaca pentru copii unde se organizeaza astfel de evenimente. Pustii au avut la dispozitie un loc de joaca cu tobogane, bilute, balansoare, ingrijitoare care i-au supravegheat, au avut parte de surprize, baloane de sapun si tot felul de jucarii. In fine, a venit si o zana – sa spunem ca zanele nu sunt tocmai pe gustul meu, insa sarbatorita a fost incantata si asta este important. Parintii au avut si ei la randul lor parte de distractie – au stat intr-un spatiu amenajat special – o cafenea.

In general buna organizarea. Au scartait poate niste detalii, insa in mare as putea spune ca a fost ok. Totul pana la meniu. Aici nu mi-a placut nimic – nici lui D care nu a mancat aproape nimic, desi ar fi trebuit sa ii fie foame. Felul principal de mancare a fost pulpa de pui dezosata cu cartofi nature (combinatia fatala dupa parerea mea) + cascaval pane (prajeala la copii?!?).

Pustii invitati aveau varste cuprinse intre cateva luni si 6 ani, majoritatea intre 2 si 3 ani. Am certat-o putin pe mamica organizatoare pentru combinatia alimentara aleasa, insa mi-a raspuns ca posibilitatile oferite pentru garnitura la friptura erau: piure de cartofi, cartofi natur, cartofi prajiti… Bineinteles, au urmat biscuiti, tort, acadele, suc…

Am stat putin si m-am gandit apoi de ce este facut meniul asa: pentru ca cererile sunt de acest tip sau pentru ca cei de la club cred ca asa le place copiiilor sa manance. Majoritatea copiiilor nu au mancat nici jumatate din portii. Si nu cred ca as fi singura “extremista” din lume care ar cere o alta garnitura decat cartofii la o petrecere pentru pusti.

Toate una peste alta, nici jos parintii nu au stat prea bine – in cateva ore cred ca am incalcat si eu, la randul meu, cateva zeci de reguli impuse si autoimpuse cu privire la alimentatie. Am mers acolo fara sa fi apucat sa mananc acasa si am ajuns sa mananc pateuri/saleuri, obosita – deci am ajuns sa beau frappe, am mancat o bucata din inevitabilul tort…

Pe de alta parte, consider ca si exceptiile sunt bine venite (daca sunt cu adevarat exceptii – se intampla de 2-3 ori pe an) pentru ca devine destul de frustrant sa ai o alimentatie sanatoasa dusa la extrem si sa nu gusti niciodata nimic “bun”. Totusi am impresia ca am cazut intr-o capcana pentru ca, de fapt, nu am mancat ceva cu adevarat “bun”, ci doar m-am indopat cu faina si zahar. Sentimentul pe care l-am trait ulterior a fost tot unul asemanator cu frustrarea, insa la cealalalta extrema – ca as fi vrut sa mananc ceva bun cu adevarat insa nu l-am primit. Probabil sunt eu prea pretentioasa.

Imi tot vin in minte meniuri si tot felul de combinatii pe care le-as fi facut daca as fi putut eu eu variantele si pentru copii si pentru parinti: friptura cu legume verzi, legume taiate in forma de figurine, salata de fructe, biscuiti cu seminte si un tort raw sau aproape raw – Ce mai! Bunatati!

Comments (4) »

Sticla ecologica, din plante


Sticla ecologica - poza de pe Libertatea.ro

Am citit ieri in avion ca Pepsi a anuntat ca a produs prima sticla ecologica, aceasta fiind realizata din scoarta de pin, coji de porumb si alte material vegetale. Recunosc, stirea nu este proaspata (ci dateaza de prin martie), dar cum nu urmaresc ce fac producatorii de bauturi racoritoare nesanatoase (sic!) am reusit sa o ratez. Pentru ca stirea mi-a trezit curiozitatea am incercat sa gasesc mai multe informatii. Unele surse sugereaza faptul ca astfel de ambalaje ar fi folosite de Pepsi din 2012, alte surse spun ca inca se lucreaza la „formula”, inginerii incercand sa adauge in compozitia sticlei coji de portocale, coji de porumb sau ovaz.

Personal salut aceasta initiativa si ma astept ca daca Pepsi da tonul in acest sens si competitorii sai, mai mari sau mai mici, vor incerca se se alinieze. Asta inseamna ca avem sanse ca in niste ani sa se treaca tot mai mult la folosirea sticlelor ecologice, biodegradabile.

Acum chiar sunt curioasa sa vad daca de anul viitor vom avea sticle ecologice. Pacat ca desi sticlele ar putea fi ecologice, continutul lor nu va fi asemenea!

Comments (4) »

Livrare gratuita la cumparaturi de Ziua Copilului


Cumpara copilului tau cadouri de 1 iunie in valoare de cel putin 100 RON si beneficiezi de livrare gratuita indiferent daca esti din Bucuresti sau din alta localitate din tara!

Ca sa ai parte de transport gratuit noi iti dam un cupon de reducere, al carui cod este 1iunie. Introdu codul cuponului in campul pentru cupon de reducere din formularul de comanda si apoi trimite catre noi.

Poti folosi acest cupon de astazi pana in data de 31 mai si poti alege orice produs, singura conditie fiind ca valoarea totala a comenzii sa fie de cel putin 100 RON.
Ecomami.ro iti ureaza spor la cumparaturi!

Comments (2) »

Ecomami.ro merge la Academie!


Ne bucuram sa spunem ca Ecomami.ro este unul dintre magazinele online intrate in competitia din online-ul romanesc – Gala Premiilor E-Commerce 2011. Pentru ca anul acesta GPeC va fi o adevarata Academie de E-Commerce putem spune ca de fapt Ecomami.ro a intrat la Academie!

Admiterea la GPeC – ACADEMIA DE E-COMMERCE inseamna ca ne-am mobilizat si asumat sa respectam legea si bunele practici in comertul electronic, sa avem un comportament responsabil fata de clienti, sa le castigam increderea, iar prestatia noastra sa fie permanent pe masura increderii.
Am verificat criteriile de preselectie pentru admitere, ne-am straduit sa le indeplinim si acum iata-ne din nou studente, Ecomami.ro fiind proiectul nostru de absolvire.

Ce inseamna intrarea noastra la Academie

Pentru noi inseamna ca ne asteapta 8 luni de evaluari, recomandari ale expertilor, invatare si aplicare in practica a ceea ce invatam. Pentru voi ca veti intra de fiecare data intr-un magazin online demn de incredere, ca vom fi atente la nevoile si dorintele voastre si vom incerca sa va oferim pe langa produse si cele mai bune sfaturi si servicii.

Stiam ca vom fi intre participanti chiar dinainte de a ne lansa

Cum de stiam acest lucru? Pentru ca de fapt ne-am fixat ca obiectiv sa participam la Gala Premiilor E-Commerce tot atunci cand ne-am fixat ca obiectiv sa lansam magazinul. Habar nu aveam ca formula de anul acesta va fi semnificativ diferita de editiile trecute , stiam doar ca vom putea folosi auditarea sitelui si criteriile de jurizare ca pe un ghid de buna practica in dezvoltarea unui magazin online. Deci nu putea iesi decat ceva bun din asta.

De intrat am intrat, dar partea frumoasa si estimez ca si grea de acum incolo incepe. SO BE IT!

Leave a comment »

Port-bebe ergonomic made in Romania: Marsupi Plus


Sambata am facut niste ture cu Dinu prin Bucuresti, iar Marsupi ne-a ajutat mult. Am plecat de acasa cu D in marsupiu si am mers cu tramvaiul, apoi pe jos din Rahova pana la Unirea (sus la BRD). Aici cumintenia lui D a luat sfarsit si a cerut sa se dea jos si sa alerge. A mers el ce a mers, dar cand am ajuns pe la Coltea deja a obosit, asa ca Marsupi Plus si-a intrat din nou in drepturi. Am intrat putin la Muzeul de Istorie al Bucurestiului ca doar era Noaptea muzeelor, cu D cuminte in marsupiu. Am iesit, am luat autobuzul o statie pana la Cismigiu si am aterizat direct la locul de joaca pentru copii, apoi ne-am dus la pauni si la lebede.

Dupa vreo doua ore de alergat, calarit jucarii, dat in leagane si tobogane, am pus din nou in functiune Marsupi Plus. De placere ca l-am luat in brate si dupa atata oboseala – am fost extrem de incantata ca D a inceput sa cante si m-a luat de gat 🙂

Am umblat asa vreo cinci ore prin oras. Nu pot spune ca la varsta si greutatea lui nu il simt pe D in marsupiu (are aproximativ 12 kg), dar si eu – am 46 de kg. In niciun caz nu resimt greutatea ca si cum l-as duce in brate, de fapt in brate nici nu as fi putut sa il tin atat de mult. Nu m-a durut spatele absolut deloc dupa experienta asta, dar eu sunt si genul de persoana care face sport, iar asta conteaza.

Imi mai place la Marsupi ca se monteaza foarte- foarte usor, doar lipesti ariciul si gata. Cu toate astea este si foarte sigur, nu exista pericolul ca bebe sa cada. De fapt, ariciul este atat de bun incat marsupiul il sustine pe copil, oricat de prost l-ai prinde 🙂

Imi mai place ca materialul din care este facut (bumbac organic la exterior, umplutura de poliester) este foarte moale si nu are cusaturi deranjante pentru copil sau pentru parinte.

Producatorul lui Marsupi atentioneaza ca s-ar putea sa ai probleme cu echilibrul pentru ca purtatul copilului iti afecteaza centrul de greutate, dar eu sincer nu am remarcat acest lucru. Mi s-a parut ceva foarte firesc sa il tin pe D in Marsupi.

Din pacate, nu poti sa pui copilul in Marsupi in spate fara ajutorul unei alte persoane –pe viitor vom incerca mai mult si acesta postura, desi noi preferam momentan ori pozitia “burtica pe burtica” ori pe sold.

P.S. Cand am ajuns in statia de masina spre casa, acolo era un cuplu cu un bebelus tinut in marsupiu din acela clasic, oribil, care tine copilul spanzurat. Tinut de tati, bineinteles, banuiesc ca mami deja nu mai putea sa il tina desi bebe nu cred ca avea mai mult de 4 luni. Asa mi-ar fi venit sa ma duc la ei si sa le spun sa nu mai chinuiasca copilul si sa le dau Marsupi sa il incerce… Bineinteles ca nu am facut asta. Eu nu sunt genul de persoana refractara la atentionari. Venite ele chiar si de pe strada – daca cineva imi da o informatie, de ce sa nu caut mai mult, poate e buna, poate e ceva ce eu nu stiu? Insa nu stiu daca toti parintii sunt asa. Voi ce credeti despre asta?

MARSUPI PLUS POATE FI CUMPARAT DE AICI! Marsupi Plus este un port-bebe fabricat in Romania, care se vinde cu mare succes si in Germania, intr-o tara in care purtatul bebelusului este la mare cinste!

Comments (7) »

%d blogeri au apreciat asta: