Archive for iulie 26, 2011

Mergem la gradi


Ne-am inscris astazi, iar de la 1 septembrie trecem la program de cazarma. Glumesc, bineinteles, dar pentru toata lumea va fi dificila trecerea la un program mult mai strict, la trezitul de dimineata.

Gradinita pe care am ales-o este Conil din 13 septembrie. Gradinita este frumoasa si curata, personalul amabil. De mancat… orori, cum le numesc eu. Insa din toate meniurile gradinitelor nu am gasit niciunul care sa combine alimentele in mod corect fara carne cu piure de cartofi, fara carne cu orez etc (da, banuiesc ca am si eu o obsesie).

Partea buna este insa ca mancarea va fi pregatita special pentru copii si nu luata de la catering (nu prea am incredere in firmele astea si in nicio alta mancare livrata la domiciliu din Romania). Bucataria este insa la sediul nr 1 al Conil Kindergarten din Cotroceni si transportata aici. Am fost invitati sa vedem si bucataria de acolo, ceea ce mi s-a parut foarte civilizat si rezonabil. Nu ne-am dus inca, dar probabil ca vom merge.

Pretul este decent fata de ce am vazut la alte gradinite particulare (950 lei pe luna incepand de la 1 septembrie). Dinu merge la grupa mini, iar ei nu vor avea cursuri pentru ca sunt foarte mici, insa vor avea activitati – pictura, constructii, etc.

Initial mi-am dorit sa il inscriu pe Dinu in septembrie la program scurt, pentru acomodare, iar din octombrie sa mearga la program lung. Dupa ce am vorbit insa cu personalul de la gradinita, mi-am dat seama ca timp de o luna de zile eu ii voi face un program, iar apoi va trebui sa se reacomodeze. Daca as face cum m-am gandit eu, Dinu va astepta ca dupa masa de pranz sa vina mami sa il ia acasa, ceea ce nu se va mai intampla din octombrie si probabil ca ii voi crea o trauma si mai mare decat cea pe care incerc sa o evit. Pana la urma am decis ca il duc la program lung, probabil voi sta cateva ore prin fata gradinitei in primele zile, fara sa ma indur sa plec de acolo si voi sari pe poarta la fiecare scancet care va parea ca pleaca din gura copilului meu 🙂

In fine, in momentul in care am intrat in curte, Dinu s-a infipt direct in toboganul micut de acolo. Educatoarea care avea grija de copii ne-a spus ca putem sa il lasam pana vedem gradinita si discutam. In acest timp, D nu a scos niciun sunetel si nici si-a dat seama ca noi nu mai eram in zona si asta chiar daca nu cunostea pe nimeni. E adevarat, nu am plecat 8 ore, ci numai 15-20 de minute.

Intre timp, eu ii spun lui Dinu in fiecare zi ca va merge la gradinita si ca acolo se va juca cu copii, va manca si va dormi si iar se va juca si apoi mami sau tati vor veni sa il ia acasa. Nu stiu cum as putea sa il mai pregatesc si in alt fel decat incercand sa ii explic ce se intampla si ca noi vom merge sa luam de fiecare data inapoi acasa.

Pe de alta parte, nu pot decat sa multumesc statului roman pentru ca le acorda mamicilor 2 ani de concediu pentru cresterea copilului, apoi le lasa cu ochii in soare. Am fost sa ne informam si la o gradinita de stat, ma interesau conditiile pentru anul urmator si mi s-a explicat calm si cu zambetul pe buze ca au prioritate la inscriere copiii cu varsta de 3 ani impliniti la 1 septembrie. Or, Dinu este nascut pe 30 octombrie – pentru doua luni s-ar putea sa nu il primeasca la gradi de stat nici anul viitor. Ma intreb ce fac parintii care nu isi permit particulare? Pana la ce varsta e obligata o mamica sa stea acasa chit ca isi doreste, chit ca nu? Nu stiu daca vreau ca D sa se duca la o gradinita de stat, exista avantaje si dezavantaje, dar daca nu mi-as permite deloc una particulara, ce as putea sa fac?

Despre conditiile de la Conil Kindergarten revin atunci cand vom incepe programul 🙂

Comments (15) »

%d blogeri au apreciat asta: