Archive for Mai, 2014

Ecomami are patru ani!


Tocmai am primit mesaj de felicitare de la WordPress in care mi-a reamintit chiar si mie 😛 ca proiectul Ecomami are patru ani!
Mi-aduc aminte si acum de team building-ul facut atunci pentru a gasi o denumire eco, sanatoasa si prietenoasa pentru acest proiect, care urma sa includa si magazinul ecomami.ro, dar care trebuia sa demareze cu blogul acesta.Dinu
Cand am vazut patru ani – m-am apucat sa numar pe degete ca la scoala „cum? doar patru ani?!?!”. Mi se parea ca ar fi cinci sau mai degraba o viata, cu atat mai mult ca proiectul este cu putin mai mic decat Dinu (patru ani si 7 luni) – fiind foarte strans legat si practic aparut pentru ca D a venit pe lume si mi se pare ca D este prin preajma din totdeauna. Francoise Dolto explica intr-una dintre cartile ei ca parintii nu prea isi mai amintesc de perioadele de dinainte de a avea copii sau nu prea mai asociaza activitatile desfasurate de ideea ca atunci nu aveau copii. Vi se intampla si voua?
Am muncit mult pentru acest proiect si inca muncesc, fiind insa unul dintre lucrurile care ma fac foarte multumita pe aceasta lume! Ceea ce va doresc si voua!

Anunțuri

Comments (2) »

Am fost in vizita la fabrica de iaurturi Danone


La invitatia lui Cristian Margarit, am ajuns joi in vizita la fabrica de iaurturi Danone.

Am intarziat putin fata de restul grupului, dand vina pe ploaie, pe RATB si pe … lume, ca nu eram eu daca nu o faceam.

Cand m-am intors, barbatul m-a intrebat ironic: “Gata, te-au spalat pe creier?”. “Mda, putin”. Nu mai am o parere asa de proasta, insa tot traiesc cu senzatia ca ceva imi scapa.

Bineinteles, de apreciat transparenta de care dau dovada chiar si numai invitandu-ne in interior, tinand cont ca nicio alta fabrica de acest gen nu o face. Nu mai vorbesc de alte fabrici din industria alimentara (as vrea sa vad cum se fac branza topita, mezelurile, etc).

In interior totul este atat de robotizat, tehnologizat si computerizat ca pare un pic infricosator/orwellian pentru cineva care prefera zacusca si iaurtul homemade…

In primul rand sa abordam chestiunea cu laptele: Nu, nu am vazut nicio picatura de lapte. Raspunsul celor de la Danone este: folosim lapte de vaca adevarat, colectat de la 45-46 de producatori autohtoni si – nu, nu folosim lapte praf pentru simplul motiv ca ar fi prea scump. Mi s-a parut destul de logic ca raspuns. Am fost invitati pentru o data ulterioara la fermele de vacute (daca e pe bune, eu ma duc).

Pe de alta parte, ce mananca vaca – mananca ce mananca vacile din industrie – furaje umede si uscate, deci banuiesc ca si porumb si “vitamine”, iar o parte din ele (mica) sunt lasate sa manance si iarba.

In fabrica Danone este intr-adevar curat (cum au scris si bloggerii care au mers la Danone turele trecute) si se respecta multe norme de curatenie si de siguranta. Dupa fiecare ciclu de productie, fiecare tanc de lucru este curatat cu solutie de spalare. Dar, zic eu, asta ar trebui sa fie normalitatea. Sper ca in celelalte fabrici de iaurturi “romanesti” sa fie cel putin la fel.

Fabrica face un milion de produse de zi, avand numai 160 de angajati care asigura patru schimburi, tinand cont ca se lucreaza non-stop.

Operatiunea se petrece astfel: laptele vine in cisterne, este trecut in vasele de depozitare uriase si trece prin diferite procese precum separarea de spuma, pasteurizarea, apoi degresarea. I se adauga fermenti specifici care sunt tinuti in cutii din carton ca cele de lapte, in functie de sortiment – unora dintre produse li se pun fermentii in recipientele uriase din fabrica, apoi sunt trecuti in cutii sau pahare, alti fermenti se adauga dupa ce laptele a fost pus deja in pahare.

Exista utilaje care formeaza pahare din folie de plastic si apoi le umplu. In functie de sortiment se pot adauga fructe sau cereale. Apoi se sigileaza cu capace si se adauga etichetele.

Pe de alta parte, lucratorii de la fabrica Danone se lauda cu faptul ca fac diferite teste costisitoare pentru a mentine standardele de calitate – se testeaza materia prima – lapte, fructe, fermenti, dar si ambalajele si chiar aerul din anumite zone ale fabricii astfel incat produsele sa nu fie contaminate cu par, praf, spori de mucegai etc.

Laptele este verificat chiar de la ferma, dar si inainte de descarcarea in fabrica pentru densitate, temperatura si aciditate (sa nu se branzeasca), dar si pentru prezenta de antibiotice (trecute in lapte dupa administrarea la vacute).

Daca laptele nu respecta standardele, este refuzat.

Unul dintre testele care se fac in laboratorul fabricii este cel pentru a afla nivelul de aflatoxina din lapte – un test care nu este impus in mod obligatoriu de legislatia romaneasca.

Ce am mai aflat? Iaurtul are o definitie standard – astfel iaurtul este un produs din lapte fermentat care contine Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus, daca nu contine cei doi fermenti poate fi altceva – lapte batut, sana, kefir, etc.

Iaurtul fabricat de Danone in Romania a fost si el “potrivit” pentru gusturile romanilor care il prefera mai dens si mai dulce la gust, spre deosebire de francezi care il prefera mai acru si mai subtire.

Reprezentantii Danone sustin ca in fabrica din Romania nu se folosesc conservanti, insa acestia se utilizeaza in statele in care clima este mai calda, iar produsele necesita timp indelungat de transport (America de Sud).

Paharele de plastic pentru iaurt nu contin BPA (bisphenol A) – era o problema care m-a interesat. Raspunsul primit a fost acela ca bisphenolul se foloseste pentru produsele de plastic care au o durata mai mare de viata. Eu stiu ca se foloseste pentru plasticul transparent, ceea ce nu este cazul aici.

Produsele Danone contin zahar – nu am inteles prea clar daca media era de 13% sau maximul pe produs era de 13%. Oricum iaurtul natural nu contine zahar, contin cele cu arome, fructe, etc. De exemplu, Oykos cu caise pe care l-am mancat eu in timp ce scriam acest articol este un iaurt pe care nu l-as cumpara niciodata pentru ca este ingrozitor de dulce (vorbind din perspectiva unui iubitor de dulciuri).

Eu am facut mai demult testul cu Danonino care nu se strica nici lasat o luna in soare, termen de valabilitate depasit etc.

Reprezentantii Danone ne-au spus ca au primit un pahar de iaurt care nu fusese desfacut, a fost tinut in frigider, dar expirase de doi ani. S-au grabit sa-l analizeze in laborator – continutul scazuse la aproximativ o treime, mirosea mai puternic a acru, iar numarul de bacterii continut scazuse foarte mult fata de limitele pentru un iaurt in termen.

De ce nu face mucegai, de exemplu? Pentru ca fiind sigilat, niciun spor de mucegai in interior nu are din ce. Mi se pare o explicatie plauzibila (astept contra argumente, daca aveti). Nici dulceata sau zacusca nu mucegaiesc timp de cativa ani in debara daca sunt pasteurizate corect. Nu acelasi lucru se poate spune in cazul unui hamburger care tinut la aer nu pateste nimic un an- doi.

Despre gelatina – Danone a renuntat la gelatina, desi inofensiva, pentru ca exporta iaurturi catre tari cu populatie musulmana, iar gelatina era din porc.

Despre E 120 – cosenila, un E facut din gandacei rosii. Personal nu aveam o problema cu asta (nu ca as fi mancat Casa buna sau alt produs care sa o contina), insa Danone a renuntat si la asta si a trecut la colorant din sfecla, daca am inteles eu bine.

De ce Danone nu face iaurt simplu bio? Pentru ca piata de iaurt bio este undeva la 3% si nu-i un segment care sa ii intereseze.

As cumpara iaurt sau sana de la Danone? Da, poate ocazional. Eu nu-s o fana si cam uit sa mananc iaurt si prefer laptele batut de casa sau iaurtul de casa si, intr-o vreme, chiar kefirul de casa, dar asta era inainte sa imi omor ciuperca prin neglijenta…

Si acum pozele….

Pe aici intra laptele in fabrica si se separa de spuma:

Imagine

Fabrica iaurturi Danone

In cele doua „ciupercute”, laptele este centrifugat si astfel degresat:

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurturi Danone Bucuresti

Aici se fac pahare si cutii si iaurtul se pune in ele:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Folia asta mare alba de plastic, intra in masinarie, este incalzita si din ea se fac paharele:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Acesta cu „capatana” albastra este Vasilica un robot care se ocupa de paletizare:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Comments (13) »

Cum si de ce sa elimini/reduci plasticul din viata ta


Sa elimini plasticul este complet imposibil, insa important este sa constientizezi ca folosirea lui este nesanatoasa si complet neecologica.

De ce este plasticul nesanatos? In primul rand in cauza continutului de Bisfenol A (BPA) – acesta a fost studiat in mai multe randuri de cercetatori si a fost asociat cu aparitia diabetului de tip 2, a anginei pectorale, a bolii coronariene si a atacurilor de cord la adulti. (Rezultate dintr-un studiu publicat in Journal of American Medical Association, bazat pe probe de urina de la 1.455 de participanti dintr-o cercetare finantata de guvern).

Cercetarea se refera la Bisfenolul A care a fost ingerat din cauza paharelor si a sticlelor din plastic, precum si a recipientelor pentru mancare din plastic. De altfel, exista state care au interzis ca plasticul cu BPA sa fie folosit pentru biberoane si alte recipiente pentru copii.

Unii cercetatori sustin ca BPA-ul este corelat cu problemele de fertilitate si reproducere, dar si cu cele metabolice care conduc la obezitate.

Pe de alta parte, convinsa ca BPA este marele nostru inamic, am citit cateva articole in urma cu cateva zile cand ma gandeam sa scriu acest post pe blog si am descoperit, ca scapam de BPA si dam de … frate-su. Acesta se numeste BPS (bisfenol S) si este cam la fel de controversat si de pare la fel de nociv, insa nu la fel de cunoscut si de interzis ca BPA-ul.

Tinand cont de acestea, cel mai bine este sa reducem cat se poate recipientele de plastic pentru apa si alimente mai ales, dar cat se poate sa reducem si plasticul din viata noastra.

In primul rand, as mentiona apa – apa imbuteliata in plastic este pentru multi principala sursa de BPA, mai ales ca vine vara, iar bidoanele stau in soare sau la caldura – mediu propice ca substanta sa ajunga in apa. Eu recomand filtrele de apa (o investitie mai mare la inceput care se amortizeaza ulterior) sau apa la recipiente din sticla adevarata. Am vazut ca marile lanturi de magazine au inceput sa aduca apa plata imbuteliata in sticla, nu doar minerala. Da, efortul este ceva mai mare, dar pana la urma e vorba de sanatate, nu-i asa? In plus, gustul apei ce a stat in plastic nu se compara cu cea din sticla.

Biberoane din sticla pentru copii – pe acest subiect s-a mai scris pe acest blog.

Pentru drum/sala de sport/mers cu bicicleta/plimbare in parc – o varianta ar fi termosurile care au sticla termorezistenta in interior, insa din pacate si acestea au capace din plastic. O alta optiune ar fi sticlele din otel inoxidabil.

Pentru cei care vor sa fie mai catolici decat Papa, se pare ca exista si paie de baut din otel inoxidabil.

De asemenea, alegeti ca ustensile de bucatarie tot pe cele din otel sau lemn – polonice, spumiere, clesti, ustensile pentru spaghete, site etc.

Evitati caserolele din plastic in masura in care se poate – optati pentru recipiente de sticla/ otel inoxidabil. Exista chiar si caserole din inox – sunt usoare, au viata lunga, nu sunt scumpe si sunt mai sanatoase! Pot fi folosite si pentru a pune inghetata la congelator, de exemplu.

Evitati folia de plastic pentru alimente – poate parea foarte utila, insa mamele noastre s-au descurcat si fara ea, nu-i asa?

Folositi borcane si damigene din sticla sau butoaie din lemn pentru muraturi, varza, vin.

Folositi periute de dinti din par natural cu coada de lemn (greu de gasit in Ro). Imagine

O alta problema pe care ar trebui sa si-o puna parintii este aceea a jucariilor din plastic mai ales ca bebelusii /copiii le baga in gura.

Chiar si iubitul meu steamer, desi sanatos in teorie – tinand ca este facut din plastic si supus temperaturilor inalte…

La pungile din plastic exista alternativa celor biodegradabile din amidon de porumb.

Pentru scutecele conventionale ce contin plastic exista alternativa scutecelor ecologice ce contin aceeasi folie din amidon de porumb sau pe cele refolosibile lavabile.

Din punct de vedere ecologic, plasticul este un dezastru pentru planeta – este facut din petrochimice, folosindu-se resurse importante de energie pentru producerea lui. Marea majoritate a produselor din plastic nu sunt reciclate. Stiu insa din experienta (trista) ca mesajul eco nu prea merge la romani. Sper macar ca lista de argumente cu privire la sanatate sa fie convingatoare.

Tu ce idei mai ai pentru reducerea folosirii plasticului?

Comments (1) »

%d blogeri au apreciat asta: