Archive for Green spirit

Roșia Montană dă petrecere de ziua ei


Pe 6 februarie 2017, se împlinesc 1886 de ani de atestare documentară a localității din Apuseni, iar Ziua Roșiei Montane este sărbatorită în București la Muzeul Național al Țăranului Român și Clubul Țăranului.

Îi așteptăm pe prietenii Roșiei cu meniu tradițional și pălinca din localitate, vânătoare de comori, concert, proiecții de filme, dezbateri.

Evenimentul este menit să promoveze valorile culturale și de patrimoniu ale așezării din Țara Moților, să îi determine pe susținători să continue demersurile pentru protejarea ei și să contribuie la dezvoltarea pe termen mediu și lung prin promovarea turismului local. Intrarea este liberă la toate evenimentele.

Evenimentul poate fi accesat și pe Facebook https://www.facebook.com/events/613145162212866

“GUSTĂ ROȘIA MONTANĂ”

“Gusta Roșia Montană” este o acțiune caritabilă, organizată în cadrul Zilei Roșiei Montane, menită să îi ajute pe copiii roșieni cu posibilități reduse să achiziționeze rechizite pentru semestrul al doilea al acestui an școlar.

Participanții pot comanda un meniu gătit la Clubul Țăranului de un localnic ca la el acasă: vărzar și pălincă, cartofi rântăliți cu cârnați de Roșia și clătite cu gem din cămara sa. Fondurile rezultate se transformă în rechizite pentru școlarii din familiile defavorizate ale zonei.

Acțiunea se desfășoară la Clubul Țăranului, începând cu ora 16:00. Comenzile pot fi preluate până la ora 22:00. Numărul de porții este limitat, așa că îi rugăm pe doritori să vină din timp. Meniul poate fi luat și la pachet, iar donația recomandată este de 25 lei.

Despre “GUSTĂ ROȘIA MONTANĂ”, aflați mai multe: https://www.facebook.com/events/1924976751068441/
VÂNĂTOAREA DE COMORI

“Roșia Montană Gold Rush”, cum am intitulat prima vânătoare de comori organizată în cadrul Zilei Roșiei Montane, îi va reuni la joc pe cei mari și pe cei mici și va fi o bună ocazie pentru participanți de a învăța sau de a-și reaminti informații despre localitatea din Apuseni și istoria ei.

Participanții trebuie să se înscrie la eveniment până pe 3 februarie, ora 11:00, la adresa de email vanatoarea@ziuarosieimontane.ro. Sunt acceptate echipe de 2-4 persoane  (vârstă minimă 8 ani).

Participanții trebuie să studieze fotografiile mai vechi sau mai noi cu case, locuri şi oameni din Roşia Montană şi să urmărească postările de pe pagina evenimentului ca să afle cât mai multe despre istoria, folclorul şi geografia locurilor şi să rezolve probele care le oferă indicii care conduc la Marele Premiu al vânătorii. De asemenea, la fața locului vor fi oferite indicii și informații suplimentare. Pot fi câştigate insigne şi stickere, postere şi vederi cu imagini din Roşia Montană. Premiul cel mare este oferit de Made in Roşia Montană, producătorii articole din lână locali.

Despre VÂNĂTOAREA DE COMORI, aflati mai multe aici:

https://www.facebook.com/events/199992870475693/
PROIECȚII DE FILM

Am selecţionat documentare ce îţi arată Roşia Montană de ieri, de azi şi cea care sperăm să se regăsească mâine în Patrimoniul Mondial. Cele trei secțiuni sunt patrimoniul localității, oamenii ei și situri UNESCO similare.
Proiecțiile au loc la Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Țăranului Român, între orele 18:00 și 21:00.
VERNISAJUL EXPOZIȚIEI “Împreună dăm viață satului Corna” 

Expozitia de fotografie ilustrează cele trei tabere de restaurare ce au avut ca scop valorificarea patrimoniului cultural al satului Corna din comuna Roșia Montană. Proiectele de restaurare aparțin asociației RYMA în parteneriat cu Asociația The Shining Earth și susținute de către Ordinul Arhitecților din România și de campania Salvați Roșia Montană.

Vernisajul este urmat de discuții pe tema posibilităților de valorificare a patrimoniului zonei, cu participarea domnului Virgil Apostol, coordonatorul șantierelor de restaurare din Roșia Montană și membru al Asociației ARA – Arhitectura Restaurare Arheologie. Vor mai lua cuvântul activiști, studenți și voluntari implicați în acest proiect.

Vernisajul va avea loc la ora 19:00, iar expoziția va putea fi vizitată la sala Acvariu a Muzeului Țăranului Român între 6 și 12 februarie.

Despre EXPOZIȚIA “Împreună dăm viață satului Corna”, aflati mai multe aici:

https://www.facebook.com/events/1423994791240579/

► PEISAJELE ALIMENTARE ALE ROȘIEI MONTANE

Vă invităm să privim localitatea din Munții Apuseni dintr-un unghi antropologic. Mineritul tradițional, natura, diferitele etnii și confesiuni, au creat un peisaj alimentar inedit. Iar Sorin Jurcă, venit din Roșia Montană special pentru 6 februarie, ne spune povestea hranei acestei vechi așezări. Discuția este moderată de antropologul Monica Stroe.

Despre PEISAJELE ALIMENTARE, aflati mai multe aici:

https://www.facebook.com/events/1648385265464774/

► MARIA RĂDUCANU CÂNTĂ PENTRU ROȘIA MONTANĂ, Clubul Țăranului
Cantautoarea, care face parte dintre interpreții “noului val românesc” de jazz, este unul dintre artiștii susținători ai campaniei pentru salvarea Rosiei Montane încă de la inceput. Pentru această cauză, Maria Răducanu a cântat în repetate rânduri, inclusiv la Fân Fest și la Ziua Roșiei Montane, în 2014.
În acest an, concertul Mariei Răducanu avea avea loc la Clubul Țăranului Român, începând cu ora 21:00.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Maria Răducanu este o soprană cu o largă deschidere interpretativă, combinând jazz, etno-jazz, muzică veche europeană și fado cu muzica populară românească.
Despre concertul Mariei Raducanu, găsiți mai multe informații aici: https://www.facebook.com/events/1204377226284156/

–––––––––––––––––––––––––

Ziua Roșiei Montane este un eveniment anual ce se desfășoară prin contribuția pro-bono a tuturor celor implicați: organizatori, artiști, invitați și parteneri. Cea de-a șaptea ediție a Zilei Roșiei Montane este posibilă cu ajutorul voluntarilor Asociației București și Asociației RYMA.

Partenerii evenimentului sunt: Muzeul Național al Țăranului Român, Clubul Țăranului și Digital Advertising.

Evenimentul se înscrie în acțiunile Campaniei Salvați Roșia Montană și nu se acceptă niciun fel de simboluri politice.

Ziua Rosiei Montane în țară:
Craiova: https://www.facebook.com/events/936901566441978/

 

Anunțuri

Leave a comment »

Ziua Roșiei Montane 2016 – Un nou început


Asociația Alburnus Maior, Asociația București și ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie), în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită în 6 și 7 februarie 2016 la Zilele Roșiei Montane în București, cu ocazia aniversării a 1885 de ani de la prima atestare documentară a așezării. După 16 ani de luptă, sărbătorim Roșia Montană privind spre viitor. Evenimentul urmărește să pună bazele unui plan practic de dezvoltare a localității prin atelierele deschise și discuțiile structurate, care vor constitui nucleul manifestării din acest an.

Voluntari ai Campaniei Salvați Roșia Montană organizează a șasea ediție a Zilei Roșiei Montane în mai multe orașe din țară și străinătate pentru a sărbători cea mai veche localitate minieră din România, Alburnus Maior, atestată în data de 6 februarie 131.

Programul evenimentelor din fiecare oraș va conține ateliere, sesiuni de discuții despre protejarea și valorificarea patrimoniului, proiecții de film, expoziții, concerte susținute de artiști locali și alte activități.

În București, Zilele Roșiei Montane se desfășoară în parteneriat cu Muzeul Național al Tăranului Român și Clubul Tăranului în perioada 6-7 februarie 2016. Evenimentul debutează la ora 17 cu vernisajul expoziției „Roșia Montană – o perspectivă olandeză”, care cuprinde proiecte realizate de studenții Academiei de Arhitectură din Amsterdam în perioada septembrie-noiembrie 2015. Proiectele vor fi prezentate de doamna Maike van Stiphout, director al programului de Master în Arhitectură Peisageră la Academia de Arhitectură din Amsterdam.

Pe parcursul a trei ateliere interactive vom schița împreună viitorul Roșiei Montane, alături de invitații noștri: importanța înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial (invitat: doamna Irina Iamandescu, secretar ICOMOS România, organizație consultativă UNESCO),modalitățide finanțare destinate salvării și valorificării patrimoniului cultural șiposibilitățile de dezvoltare a localității (invitat: doamna Vera Marin, președintele Asociației pentru Tranziție Urbană).

Seara se va încheia la Clubul Țăranului cu concertele a trei trupe renumite pentru abordările muzicale inovative: Iordache, Soul Serenade și Foley’Ala.

Ziua de 7 februarie, începând cu ora 15, este rezervată proiecțiilor de film. Acestea debutează cu secțiunea „În amintirea celor dispăruți”, dedicată comemorării prietenilor Roșiei Montane pe care evenimentele dramatice de la sfârșitul anului trecut i-au răpit prematur.

De la ora 16 sunt programate scurtmetraje despre situri similare Roșiei Montane incluse în Lista Patrimoniului Mondial. Prezentările vor fi urmate de proiecții despre patrimoniul material și imaterial al localității.

Documentarele vor fi completate de discuții la care vor participa membri ai Asociației Arhitectură. Restaurare. Arheologie, autorii solicitării oficiale și notei de fundamentare care argumentează necesitatea includerii sitului minier istoric Roșia Montană în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial.

Intrarea este liberă la toate evenimentele.

afis-zrm2016-bucuresti

Leave a comment »

Iată ce spun mamele despre scutecele ecologice Greenty


În urmă cu câteva luni, am adus şi la Ecomami.ro scutecele ecologice de unică folosinţă Greenty, care conţin ceai verde vindecator şi benefic pentru bebeluşi.

Imediat după, m-am gândit că ar fi bine ca mamele să ştie ce cumpără ţinând cont că este vorba despre un produs nou pe piaţa românească invadată de scutece care mai de care pline de geluri şi chimicale. Aşa că am pornit o modestă campanie de testare printre mamicile bloggeriţe.

Scutecele Greenty au fost create într-un laborator din Noua Zeelandă, iar ceaiul verde care stă la baza acestui scutec ajuta la preintampinarea aparitiei de eruptii cutanate, iritarea pielii, zgarieturilor. În acelasi timp, activitatea bacteriană şi fungică este suprimată în mod eficient. Scutecele au benzi elastice moi şi confortabile.

În plus, miros foarte plăcut a ceai, aşa cum au remarcat şi mamele care le-au testat. Iată ce au scris ele:

Infoblogtester: Scutecele eco de unica folosinta GREENTY

Babygogoshel: Scutecele eco de unica folosinta – perfecte pentru funduletul de maimutica

Copilariafericita: Ne-am împrietenit cu scutecele Greenty

Ozzy: Review: Scutecele Greenty, ceai la purtator

Lecturidemamica: Cum e sa fii mama antreprenor – interviu cu Ioana (Ecomami)

Acest articol ar putea fi actualizat pe masura ce mamicile isi vor scrie review-urile pe bloguri.

Între timp, pot să vă spun că am făcut ceva clienţi fideli pentru aceste scutece pentru că revin şi le comandă periodic pentru copilaşii lor. Dacă aveţi întrebări, puteţi să îmi scrieţi la eco@ecomami.ro 🙂

Comments (1) »

E un mit ca ar fi comozi: tenisii sunt nesanatosi!


Stiu ca sunt la moda si ca se spune ca sunt foarte comozi. Si in plus sunt si mai ieftini decat alte tipuri de incaltari. Si se pot spala cu totul – ceea ce ii face foarte practici.

Si am avut si eu (tocmai i-am aruncat) si ma gandeam ca ar fi momentul sa cumpar altii.

Mai rau decat atat, tenisi are si Dinu, iar de barbatul incapatanat ar face si trasee montane incaltat in tenisi.

Problema este ca sunt foarte nesanatosi pentru picioare si pentru articulatii (nu doar ale picioarelor).

Bineinteles, in aceeasi categorie de “nesanatoase” pot intra si alte categorii de incaltari – sandale sau pantofi cu talpi perfect dreapte, fara niciun pic de toc.

Probabil ca ati sesizat si voi ca tenisii par foarte comozi daca ii folosim pentru putin timp, insa daca suntem nevoiti sa stam o zi intreaga in ei se lasa cu dureri – de picioare, de solduri, de spate.

De ce? Pentru ca modul in care ne obliga sa calcam – adica prima data pe calcai este complet nenatural fata de mersul omului obisnuit, iar asta inseamna ca se pune presiune suplimentara pe solduri, genunchi si aduce vatamari gleznelor.

M-am pus pe cercetat putin sa verific daca problema era doar in mintea mea si am aflat ca nu.

Un studiu realizat la Universitatea din Virginia in urma cu cativa ani a demonstrat ca mersul in tenisi poate fi mai nesanatos pentru articulatii decat mersul descult sau in pantofi cu toc inalt.

De asemenea, studiul a mai aratat ca atat mersul pe jos, cat si alergatul nu sunt sanatoase – ci ideea ca acestea ar fi benefice este, de fapt, un mit. Cand am citit fraza asta mi-am dat seama de ce imi vine atat de greu sa ma urnesc sa alerg in parc (mi-am tot propus sa ma duc, dar nu am facut-o niciodata in aceasta primavara), desi nu am nicio problema sa ma duc sa fac sport la sala. Se pare ca activitatile precum mersul pe jos si alergatul streseaza ligamentele si provoaca osteoartrita (boala ce duce la deteriorarea cartilagiilor si duce la frecarea os pe os – ceea ce provoaca dureri mari).

Pentru cele care s-au bucurat de afirmatia ca tenisii sunt mai nesanatosi decat pantofii cu toc inalt: nu va bucurati prea tare pentru ca diferenta este de fapt foarte mica – “papainoagele” duc la lezarea articulatiei genunchiului, iar osteoartrita apare in aceasta zona.

Un alt studiu facut de Universitatea Harvard arata ca alergatul descult se poate face pe cele mai dificile suprafete, fara disconfort sau dureri, in ciuda a ceea ce suntem noi tentati sa credem. Ei au comparat alergatul descult cu cel in pantofi de alergare si au demonstrat, de asemenea, ca aterizare se face pe calcai – ceea ce duce la leziuni ale ligamentelor si la dureri. Evident, totul s-a desfasurat dupa anumite rigori si autorii studiului nu recomanda mersul descult prin marile orase J

Banuiesc ca este destul de greu sa ii punem la gunoi si sa nu mai cumparam altii, insa sfaturile mele ar fi:

–         purtati-i pentru perioade scurte, si nu atunci cand trebuie sa stati incaltati toata ziua;

–         alegeti unii mai buni calitativ care sa tina mai mult sa fie de mai buna calitate;

–         nu mergeti la sala in tenisi, ci in pantofi sport cu talpa potriva sa preia socurile;

–         spalati-i des ca sa se dezinfecteze in interior;

–         rulati cel putin trei perechi de incaltari in acelasi timp pe care le purtati pe rand si le aerisiti in zilele cand nu le purtati;

–         nu va feriti de cremele pentru picioare, puteti folosi inclusiv piatra de alaun sub forma de pudra ca deo pentru picioare.

Comments (1) »

Ecomami are patru ani!


Tocmai am primit mesaj de felicitare de la WordPress in care mi-a reamintit chiar si mie 😛 ca proiectul Ecomami are patru ani!
Mi-aduc aminte si acum de team building-ul facut atunci pentru a gasi o denumire eco, sanatoasa si prietenoasa pentru acest proiect, care urma sa includa si magazinul ecomami.ro, dar care trebuia sa demareze cu blogul acesta.Dinu
Cand am vazut patru ani – m-am apucat sa numar pe degete ca la scoala „cum? doar patru ani?!?!”. Mi se parea ca ar fi cinci sau mai degraba o viata, cu atat mai mult ca proiectul este cu putin mai mic decat Dinu (patru ani si 7 luni) – fiind foarte strans legat si practic aparut pentru ca D a venit pe lume si mi se pare ca D este prin preajma din totdeauna. Francoise Dolto explica intr-una dintre cartile ei ca parintii nu prea isi mai amintesc de perioadele de dinainte de a avea copii sau nu prea mai asociaza activitatile desfasurate de ideea ca atunci nu aveau copii. Vi se intampla si voua?
Am muncit mult pentru acest proiect si inca muncesc, fiind insa unul dintre lucrurile care ma fac foarte multumita pe aceasta lume! Ceea ce va doresc si voua!

Comments (2) »

Am fost in vizita la fabrica de iaurturi Danone


La invitatia lui Cristian Margarit, am ajuns joi in vizita la fabrica de iaurturi Danone.

Am intarziat putin fata de restul grupului, dand vina pe ploaie, pe RATB si pe … lume, ca nu eram eu daca nu o faceam.

Cand m-am intors, barbatul m-a intrebat ironic: “Gata, te-au spalat pe creier?”. “Mda, putin”. Nu mai am o parere asa de proasta, insa tot traiesc cu senzatia ca ceva imi scapa.

Bineinteles, de apreciat transparenta de care dau dovada chiar si numai invitandu-ne in interior, tinand cont ca nicio alta fabrica de acest gen nu o face. Nu mai vorbesc de alte fabrici din industria alimentara (as vrea sa vad cum se fac branza topita, mezelurile, etc).

In interior totul este atat de robotizat, tehnologizat si computerizat ca pare un pic infricosator/orwellian pentru cineva care prefera zacusca si iaurtul homemade…

In primul rand sa abordam chestiunea cu laptele: Nu, nu am vazut nicio picatura de lapte. Raspunsul celor de la Danone este: folosim lapte de vaca adevarat, colectat de la 45-46 de producatori autohtoni si – nu, nu folosim lapte praf pentru simplul motiv ca ar fi prea scump. Mi s-a parut destul de logic ca raspuns. Am fost invitati pentru o data ulterioara la fermele de vacute (daca e pe bune, eu ma duc).

Pe de alta parte, ce mananca vaca – mananca ce mananca vacile din industrie – furaje umede si uscate, deci banuiesc ca si porumb si “vitamine”, iar o parte din ele (mica) sunt lasate sa manance si iarba.

In fabrica Danone este intr-adevar curat (cum au scris si bloggerii care au mers la Danone turele trecute) si se respecta multe norme de curatenie si de siguranta. Dupa fiecare ciclu de productie, fiecare tanc de lucru este curatat cu solutie de spalare. Dar, zic eu, asta ar trebui sa fie normalitatea. Sper ca in celelalte fabrici de iaurturi “romanesti” sa fie cel putin la fel.

Fabrica face un milion de produse de zi, avand numai 160 de angajati care asigura patru schimburi, tinand cont ca se lucreaza non-stop.

Operatiunea se petrece astfel: laptele vine in cisterne, este trecut in vasele de depozitare uriase si trece prin diferite procese precum separarea de spuma, pasteurizarea, apoi degresarea. I se adauga fermenti specifici care sunt tinuti in cutii din carton ca cele de lapte, in functie de sortiment – unora dintre produse li se pun fermentii in recipientele uriase din fabrica, apoi sunt trecuti in cutii sau pahare, alti fermenti se adauga dupa ce laptele a fost pus deja in pahare.

Exista utilaje care formeaza pahare din folie de plastic si apoi le umplu. In functie de sortiment se pot adauga fructe sau cereale. Apoi se sigileaza cu capace si se adauga etichetele.

Pe de alta parte, lucratorii de la fabrica Danone se lauda cu faptul ca fac diferite teste costisitoare pentru a mentine standardele de calitate – se testeaza materia prima – lapte, fructe, fermenti, dar si ambalajele si chiar aerul din anumite zone ale fabricii astfel incat produsele sa nu fie contaminate cu par, praf, spori de mucegai etc.

Laptele este verificat chiar de la ferma, dar si inainte de descarcarea in fabrica pentru densitate, temperatura si aciditate (sa nu se branzeasca), dar si pentru prezenta de antibiotice (trecute in lapte dupa administrarea la vacute).

Daca laptele nu respecta standardele, este refuzat.

Unul dintre testele care se fac in laboratorul fabricii este cel pentru a afla nivelul de aflatoxina din lapte – un test care nu este impus in mod obligatoriu de legislatia romaneasca.

Ce am mai aflat? Iaurtul are o definitie standard – astfel iaurtul este un produs din lapte fermentat care contine Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus, daca nu contine cei doi fermenti poate fi altceva – lapte batut, sana, kefir, etc.

Iaurtul fabricat de Danone in Romania a fost si el “potrivit” pentru gusturile romanilor care il prefera mai dens si mai dulce la gust, spre deosebire de francezi care il prefera mai acru si mai subtire.

Reprezentantii Danone sustin ca in fabrica din Romania nu se folosesc conservanti, insa acestia se utilizeaza in statele in care clima este mai calda, iar produsele necesita timp indelungat de transport (America de Sud).

Paharele de plastic pentru iaurt nu contin BPA (bisphenol A) – era o problema care m-a interesat. Raspunsul primit a fost acela ca bisphenolul se foloseste pentru produsele de plastic care au o durata mai mare de viata. Eu stiu ca se foloseste pentru plasticul transparent, ceea ce nu este cazul aici.

Produsele Danone contin zahar – nu am inteles prea clar daca media era de 13% sau maximul pe produs era de 13%. Oricum iaurtul natural nu contine zahar, contin cele cu arome, fructe, etc. De exemplu, Oykos cu caise pe care l-am mancat eu in timp ce scriam acest articol este un iaurt pe care nu l-as cumpara niciodata pentru ca este ingrozitor de dulce (vorbind din perspectiva unui iubitor de dulciuri).

Eu am facut mai demult testul cu Danonino care nu se strica nici lasat o luna in soare, termen de valabilitate depasit etc.

Reprezentantii Danone ne-au spus ca au primit un pahar de iaurt care nu fusese desfacut, a fost tinut in frigider, dar expirase de doi ani. S-au grabit sa-l analizeze in laborator – continutul scazuse la aproximativ o treime, mirosea mai puternic a acru, iar numarul de bacterii continut scazuse foarte mult fata de limitele pentru un iaurt in termen.

De ce nu face mucegai, de exemplu? Pentru ca fiind sigilat, niciun spor de mucegai in interior nu are din ce. Mi se pare o explicatie plauzibila (astept contra argumente, daca aveti). Nici dulceata sau zacusca nu mucegaiesc timp de cativa ani in debara daca sunt pasteurizate corect. Nu acelasi lucru se poate spune in cazul unui hamburger care tinut la aer nu pateste nimic un an- doi.

Despre gelatina – Danone a renuntat la gelatina, desi inofensiva, pentru ca exporta iaurturi catre tari cu populatie musulmana, iar gelatina era din porc.

Despre E 120 – cosenila, un E facut din gandacei rosii. Personal nu aveam o problema cu asta (nu ca as fi mancat Casa buna sau alt produs care sa o contina), insa Danone a renuntat si la asta si a trecut la colorant din sfecla, daca am inteles eu bine.

De ce Danone nu face iaurt simplu bio? Pentru ca piata de iaurt bio este undeva la 3% si nu-i un segment care sa ii intereseze.

As cumpara iaurt sau sana de la Danone? Da, poate ocazional. Eu nu-s o fana si cam uit sa mananc iaurt si prefer laptele batut de casa sau iaurtul de casa si, intr-o vreme, chiar kefirul de casa, dar asta era inainte sa imi omor ciuperca prin neglijenta…

Si acum pozele….

Pe aici intra laptele in fabrica si se separa de spuma:

Imagine

Fabrica iaurturi Danone

In cele doua „ciupercute”, laptele este centrifugat si astfel degresat:

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica iaurturi Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurturi Danone Bucuresti

Aici se fac pahare si cutii si iaurtul se pune in ele:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Folia asta mare alba de plastic, intra in masinarie, este incalzita si din ea se fac paharele:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Acesta cu „capatana” albastra este Vasilica un robot care se ocupa de paletizare:

Imagine

Fabrica de iaurt Danone Bucuresti

Imagine

Fabrica de iaurt Danone

Comments (13) »

Cum si de ce sa elimini/reduci plasticul din viata ta


Sa elimini plasticul este complet imposibil, insa important este sa constientizezi ca folosirea lui este nesanatoasa si complet neecologica.

De ce este plasticul nesanatos? In primul rand in cauza continutului de Bisfenol A (BPA) – acesta a fost studiat in mai multe randuri de cercetatori si a fost asociat cu aparitia diabetului de tip 2, a anginei pectorale, a bolii coronariene si a atacurilor de cord la adulti. (Rezultate dintr-un studiu publicat in Journal of American Medical Association, bazat pe probe de urina de la 1.455 de participanti dintr-o cercetare finantata de guvern).

Cercetarea se refera la Bisfenolul A care a fost ingerat din cauza paharelor si a sticlelor din plastic, precum si a recipientelor pentru mancare din plastic. De altfel, exista state care au interzis ca plasticul cu BPA sa fie folosit pentru biberoane si alte recipiente pentru copii.

Unii cercetatori sustin ca BPA-ul este corelat cu problemele de fertilitate si reproducere, dar si cu cele metabolice care conduc la obezitate.

Pe de alta parte, convinsa ca BPA este marele nostru inamic, am citit cateva articole in urma cu cateva zile cand ma gandeam sa scriu acest post pe blog si am descoperit, ca scapam de BPA si dam de … frate-su. Acesta se numeste BPS (bisfenol S) si este cam la fel de controversat si de pare la fel de nociv, insa nu la fel de cunoscut si de interzis ca BPA-ul.

Tinand cont de acestea, cel mai bine este sa reducem cat se poate recipientele de plastic pentru apa si alimente mai ales, dar cat se poate sa reducem si plasticul din viata noastra.

In primul rand, as mentiona apa – apa imbuteliata in plastic este pentru multi principala sursa de BPA, mai ales ca vine vara, iar bidoanele stau in soare sau la caldura – mediu propice ca substanta sa ajunga in apa. Eu recomand filtrele de apa (o investitie mai mare la inceput care se amortizeaza ulterior) sau apa la recipiente din sticla adevarata. Am vazut ca marile lanturi de magazine au inceput sa aduca apa plata imbuteliata in sticla, nu doar minerala. Da, efortul este ceva mai mare, dar pana la urma e vorba de sanatate, nu-i asa? In plus, gustul apei ce a stat in plastic nu se compara cu cea din sticla.

Biberoane din sticla pentru copii – pe acest subiect s-a mai scris pe acest blog.

Pentru drum/sala de sport/mers cu bicicleta/plimbare in parc – o varianta ar fi termosurile care au sticla termorezistenta in interior, insa din pacate si acestea au capace din plastic. O alta optiune ar fi sticlele din otel inoxidabil.

Pentru cei care vor sa fie mai catolici decat Papa, se pare ca exista si paie de baut din otel inoxidabil.

De asemenea, alegeti ca ustensile de bucatarie tot pe cele din otel sau lemn – polonice, spumiere, clesti, ustensile pentru spaghete, site etc.

Evitati caserolele din plastic in masura in care se poate – optati pentru recipiente de sticla/ otel inoxidabil. Exista chiar si caserole din inox – sunt usoare, au viata lunga, nu sunt scumpe si sunt mai sanatoase! Pot fi folosite si pentru a pune inghetata la congelator, de exemplu.

Evitati folia de plastic pentru alimente – poate parea foarte utila, insa mamele noastre s-au descurcat si fara ea, nu-i asa?

Folositi borcane si damigene din sticla sau butoaie din lemn pentru muraturi, varza, vin.

Folositi periute de dinti din par natural cu coada de lemn (greu de gasit in Ro). Imagine

O alta problema pe care ar trebui sa si-o puna parintii este aceea a jucariilor din plastic mai ales ca bebelusii /copiii le baga in gura.

Chiar si iubitul meu steamer, desi sanatos in teorie – tinand ca este facut din plastic si supus temperaturilor inalte…

La pungile din plastic exista alternativa celor biodegradabile din amidon de porumb.

Pentru scutecele conventionale ce contin plastic exista alternativa scutecelor ecologice ce contin aceeasi folie din amidon de porumb sau pe cele refolosibile lavabile.

Din punct de vedere ecologic, plasticul este un dezastru pentru planeta – este facut din petrochimice, folosindu-se resurse importante de energie pentru producerea lui. Marea majoritate a produselor din plastic nu sunt reciclate. Stiu insa din experienta (trista) ca mesajul eco nu prea merge la romani. Sper macar ca lista de argumente cu privire la sanatate sa fie convingatoare.

Tu ce idei mai ai pentru reducerea folosirii plasticului?

Comments (1) »

%d blogeri au apreciat asta: