În primul rând, trebuie să recunosc că participarea la Social Media for Parents m-a scos din amorţire – pentru că sufeream puţin de sindromul mamei care lucrează acasă, mult timp singură (fără alţi adulţi prin zonă) şi că eram cam plictisită.
Aşa că mi-a făcut mare plăcere să merg la un eveniment, să întâlnesc oameni frumoşi, relaxaţi, care au râs, au aflat chestii şi s-au simţit bine timp de câteva ore.
1. Mi-a plăcut discursul motivaţional al Uraniei Cremene în care a punctat câteva chestiuni cunoscute, cred, de cei din sală, dar pe care ar trebui să le afle toată lumea. Idei care ne sunt inoculate de când suntem copii şi care sunt nişte prostii, de fapt. De exemplu, despre prosperitatea materială: pentru a avea bani, trebuie să fac ceva ilicit (really?) pentru că banii sunt ochiul dracului (really 2?). Dacă fac ceva cu plăcere, nu-mi vine să cer bani pentru asta – aici m-am recunoscut şi eu :D. Şi m-am mai recunoscut şi aici: pot compensa mâncarea nesănătoasă cu ceva sănătos – că doar mai fac şi eu.
Oricum, nu contează ce mănânc, la ce chimicale sunt in toate… – asta e una dintre frazele pe care le aud tot timpul şi m-am plictisit deja să caut tot caut contraargumente.
Şi, fac o mică paranteză aici, când mă gândesc la oamenii care gândesc pozitiv – vreau, pot, ştiu, merit să obţin ce este mai bun (în măsura în care toată lumea care depune un minim efort merită) şi la cei care sunt în partea opusă. Efectiv, mi-a dat fiori toată dezbaterea cu privire la Carmen Brumă şi poza ei cu abdomenul plat postată pe Facebook şi toate înjurăturile primite (în legătură cu poza, cu postarea, cu abdomenul, cu naşterea, cu bărbatul, cu copilul, cu ocupaţia, cu neamurile, etc…). Serios, oamenii aştia sunt printre noi? Încă funcţionează chestia cu capra vecinului? V-am spus că am impresia că nu prea ies din casă, dar mă simt atât de departe de lucrurile astea, încât nu contenesc să mă şocheze.
2. Apoi, l-am sorbit şi eu cu ochii şi urechile, aşa cum a făcut toată lumea, pe Gyogy Gaspar, psiholog clinician, specializat în terapie de cuplu.
El a vorbit despre foarte multe, dar mi-a dat de gândit pentru că am făcut ceva greşeli şi ar fi momentul să le îndrept sau cel puţin să încerc. Uitaţi una aici: părintele conştient nu se va aştepta din partea copilului să-i satisfacă nevoile în maniera în care poate avea aceste aşteptări de la partenerul de viaţă. Bună asta, nu?
Şi încă una bună: Iubierea este o strategie inteligentă a Naturii prin care noi, oamenii, suntem ajutaţi să retrăim scena copilăriei, în care am fost răniţi, având acum posibilitatea de a ne vindeca (în cuplu).
3. Valentin Vesa ne-a vorbit despre siguranţa în mediul digital şi m-a pus din nou pe gânduri pentru că orice aş face, D este mare calculatorist. Adică parcul, mersul la grădi, mersul la sală (o să vă povestesc şi despre asta), mersul la ateliere şi alte activităţi ţin o vreme, dar tot în faţa calculatorului/televizorului/tabletei aterizează până la urmă. Oare unde o fi văzut asta?!?
Nu mai spun că am fost acum câteva zile în Parcul Carol şi am văzut o mamă cu un bebe în cărucior şi doi băieţi gemeni mai mari, la locul de joacă. Gemenii s-au aşezat pe bancă, au scot tableta şi au început să se joace. Mama s-a aşezat pe bancă, a scos telefonul şi a început să butoneze.
D s-a arătat interesat de ce anume joacă gemenii pe tableta şi mi-a spus că ar trebui să luăm şi noi tableta, însă a fost avertizat categoric că NICIODATĂ (am folosit cuvântul acela) nu vom lua tableta în parc.
În curând instalez programe de securitate pe toate device-urile şi nu îi voi permite să aibă cont de Facebook sau alte reţele sociale prea curând. Ce vom face când va veni vremea să aibă… vom vedea.
Eu nu am postat prea multe poze nici cu mine şi nici cu D, însă văd tot felul de poze în fiecare zi. Avertismentul lui Valentin Vesa mi s-a părut de maxim bun simţ: chiar trebuie să îi arătăm pe Facebook în puţa goală? Nu vor avea întotdeauna o lună, un an sau 5 ani… Eu zic când vă vine cheful să postaţi d’astea – postaţi cu voi: uite ăsta eram eu prima dată la mare: Mamaia 83… Nu uitaţi să vă tăguiţi ca să vă vadă toţi şefii şi colegii de la muncă!
Ecomami - scutece refolosibile, marsupii ergonomice, chestii eco si alte copilarii 