Ecomami – scutece refolosibile, marsupii ergonomice, chestii eco si alte copilarii

La invitatia lui Cristian Margarit, am ajuns joi in vizita la fabrica de iaurturi Danone.

Am intarziat putin fata de restul grupului, dand vina pe ploaie, pe RATB si pe … lume, ca nu eram eu daca nu o faceam.

Cand m-am intors, barbatul m-a intrebat ironic: “Gata, te-au spalat pe creier?”. “Mda, putin”. Nu mai am o parere asa de proasta, insa tot traiesc cu senzatia ca ceva imi scapa.

Bineinteles, de apreciat transparenta de care dau dovada chiar si numai invitandu-ne in interior, tinand cont ca nicio alta fabrica de acest gen nu o face. Nu mai vorbesc de alte fabrici din industria alimentara (as vrea sa vad cum se fac branza topita, mezelurile, etc).

In interior totul este atat de robotizat, tehnologizat si computerizat ca pare un pic infricosator/orwellian pentru cineva care prefera zacusca si iaurtul homemade…

In primul rand sa abordam chestiunea cu laptele: Nu, nu am vazut nicio picatura de lapte. Raspunsul celor de la Danone este: folosim lapte de vaca adevarat, colectat de la 45-46 de producatori autohtoni si – nu, nu folosim lapte praf pentru simplul motiv ca ar fi prea scump. Mi s-a parut destul de logic ca raspuns. Am fost invitati pentru o data ulterioara la fermele de vacute (daca e pe bune, eu ma duc).

Pe de alta parte, ce mananca vaca – mananca ce mananca vacile din industrie – furaje umede si uscate, deci banuiesc ca si porumb si “vitamine”, iar o parte din ele (mica) sunt lasate sa manance si iarba.

In fabrica Danone este intr-adevar curat (cum au scris si bloggerii care au mers la Danone turele trecute) si se respecta multe norme de curatenie si de siguranta. Dupa fiecare ciclu de productie, fiecare tanc de lucru este curatat cu solutie de spalare. Dar, zic eu, asta ar trebui sa fie normalitatea. Sper ca in celelalte fabrici de iaurturi “romanesti” sa fie cel putin la fel.

Fabrica face un milion de produse de zi, avand numai 160 de angajati care asigura patru schimburi, tinand cont ca se lucreaza non-stop.

Operatiunea se petrece astfel: laptele vine in cisterne, este trecut in vasele de depozitare uriase si trece prin diferite procese precum separarea de spuma, pasteurizarea, apoi degresarea. I se adauga fermenti specifici care sunt tinuti in cutii din carton ca cele de lapte, in functie de sortiment – unora dintre produse li se pun fermentii in recipientele uriase din fabrica, apoi sunt trecuti in cutii sau pahare, alti fermenti se adauga dupa ce laptele a fost pus deja in pahare.

Exista utilaje care formeaza pahare din folie de plastic si apoi le umplu. In functie de sortiment se pot adauga fructe sau cereale. Apoi se sigileaza cu capace si se adauga etichetele.

Pe de alta parte, lucratorii de la fabrica Danone se lauda cu faptul ca fac diferite teste costisitoare pentru a mentine standardele de calitate – se testeaza materia prima – lapte, fructe, fermenti, dar si ambalajele si chiar aerul din anumite zone ale fabricii astfel incat produsele sa nu fie contaminate cu par, praf, spori de mucegai etc.

Laptele este verificat chiar de la ferma, dar si inainte de descarcarea in fabrica pentru densitate, temperatura si aciditate (sa nu se branzeasca), dar si pentru prezenta de antibiotice (trecute in lapte dupa administrarea la vacute).

Daca laptele nu respecta standardele, este refuzat.

Unul dintre testele care se fac in laboratorul fabricii este cel pentru a afla nivelul de aflatoxina din lapte – un test care nu este impus in mod obligatoriu de legislatia romaneasca.

Ce am mai aflat? Iaurtul are o definitie standard – astfel iaurtul este un produs din lapte fermentat care contine Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus, daca nu contine cei doi fermenti poate fi altceva – lapte batut, sana, kefir, etc.

Iaurtul fabricat de Danone in Romania a fost si el “potrivit” pentru gusturile romanilor care il prefera mai dens si mai dulce la gust, spre deosebire de francezi care il prefera mai acru si mai subtire.

Reprezentantii Danone sustin ca in fabrica din Romania nu se folosesc conservanti, insa acestia se utilizeaza in statele in care clima este mai calda, iar produsele necesita timp indelungat de transport (America de Sud).

Paharele de plastic pentru iaurt nu contin BPA (bisphenol A) – era o problema care m-a interesat. Raspunsul primit a fost acela ca bisphenolul se foloseste pentru produsele de plastic care au o durata mai mare de viata. Eu stiu ca se foloseste pentru plasticul transparent, ceea ce nu este cazul aici.

Produsele Danone contin zahar – nu am inteles prea clar daca media era de 13% sau maximul pe produs era de 13%. Oricum iaurtul natural nu contine zahar, contin cele cu arome, fructe, etc. De exemplu, Oykos cu caise pe care l-am mancat eu in timp ce scriam acest articol este un iaurt pe care nu l-as cumpara niciodata pentru ca este ingrozitor de dulce (vorbind din perspectiva unui iubitor de dulciuri).

Eu am facut mai demult testul cu Danonino care nu se strica nici lasat o luna in soare, termen de valabilitate depasit etc.

Reprezentantii Danone ne-au spus ca au primit un pahar de iaurt care nu fusese desfacut, a fost tinut in frigider, dar expirase de doi ani. S-au grabit sa-l analizeze in laborator – continutul scazuse la aproximativ o treime, mirosea mai puternic a acru, iar numarul de bacterii continut scazuse foarte mult fata de limitele pentru un iaurt in termen.

De ce nu face mucegai, de exemplu? Pentru ca fiind sigilat, niciun spor de mucegai in interior nu are din ce. Mi se pare o explicatie plauzibila (astept contra argumente, daca aveti). Nici dulceata sau zacusca nu mucegaiesc timp de cativa ani in debara daca sunt pasteurizate corect. Nu acelasi lucru se poate spune in cazul unui hamburger care tinut la aer nu pateste nimic un an- doi.

Despre gelatina – Danone a renuntat la gelatina, desi inofensiva, pentru ca exporta iaurturi catre tari cu populatie musulmana, iar gelatina era din porc.

Despre E 120 – cosenila, un E facut din gandacei rosii. Personal nu aveam o problema cu asta (nu ca as fi mancat Casa buna sau alt produs care sa o contina), insa Danone a renuntat si la asta si a trecut la colorant din sfecla, daca am inteles eu bine.

De ce Danone nu face iaurt simplu bio? Pentru ca piata de iaurt bio este undeva la 3% si nu-i un segment care sa ii intereseze.

As cumpara iaurt sau sana de la Danone? Da, poate ocazional. Eu nu-s o fana si cam uit sa mananc iaurt si prefer laptele batut de casa sau iaurtul de casa si, intr-o vreme, chiar kefirul de casa, dar asta era inainte sa imi omor ciuperca prin neglijenta…

Si acum pozele….

Pe aici intra laptele in fabrica si se separa de spuma:

In cele doua „ciupercute”, laptele este centrifugat si astfel degresat:

Aici se fac pahare si cutii si iaurtul se pune in ele:

Folia asta mare alba de plastic, intra in masinarie, este incalzita si din ea se fac paharele:

Acesta cu „capatana” albastra este Vasilica un robot care se ocupa de paletizare: