Nu mi-am imaginat nici o secunda ca din momentul in care mi-am propus, imi va fi usor sa devin o mama „verde” (sau mai bine zis o „verde”). Cu toata disponibilitatea pe care cineva o are, tot nu este usor sa inveti sa devii eco. Poate pentru ca sunt prea putine exemple si modele in societate sau in comunitatea in care traim, poate pentru ca este greu sa te dezbari de confortul tehnologiei, poate pentru ca dincolo de lupta cu sine ai de gestionat si „mirarile” celor din jur. Si nici nu am avut o constrangere financiara care sa ma indemne sa economisesc, ba chiar mi-am permis sa ma „tehnologizez” pe ici pe colo si sa cresc astfel consumul. Dar pentru ca am decis sa fac aceasta schimbare m-am gandit si ca trebuie sa ma „scolesc” in de-ale reciclarii.
Ce am invatat la primele lectii?
As zice ca nu am invatat multe lucruri noi fata de ceea ce stiam, dar lectiile de baza, care respecta principiul „keep it simple” m-au facut mai constienta si mi-au zgandarit simtul responsabilitatii fata de mine, fata de familie, fata de mediul in care traiesc.
Prima lectie, aceea a reducerilor, a taierilor, a renuntarilor
Am invatat ca un ciclu de reciclare incepe cu consumul. Ca urmare, important este sa consum mai putin, pentru ca astfel voi arunca mai putin. Usor de zis, dar recunosc ca nu la fel de simplu de pus in practica. De unde am inceput eu sa tai? De la risipa de apa (mai putine bai de doua ore cu cartea in mana, mai multe dusuri) si de la risipa de lumina (mai putine becuri aprinse, desi iubesc nespus lumina). Am renuntat la apa imbuteliata in plastic in favoarea celei imbuteliata in sticle returnabile din sticla (este mai gustoasa, mai sanatoasa si nu mai arunc saptamanal cam 14 peturi de 2 litri sau 6 peturi de 5 litri). Am inceput sa fiu preocupata sa gasesc alternative la produsele care se vand in recipiente din plastic. Am inceput sa fiu mult mai atenta cu hartia consumata si sa optez, cand am de ales, pentru hartie reciclata. Ba chiar si pentru cartuse de toner reciclate (desi imprimanta nu este prea incantata). Incerc sa folosesc cat de rar pot uscatorul de rufe, cel putin pe perioada verii. Am renuntat sa cumpar nenumarate produse cosmetice, care oricum expirau prea putin folosite. Si ar mai fi…
Mi-am propus si sa-mi calculez periodic amprenta de carbon, ca sa ma verific ca am rezultate in reducerea consumului.
A doua lectia fost aceea a refolosirii
Refolosesc recipiente de sticla nereturnabile sau ambalaje de carton (care nu sunt deteriorate). Incerc sa nu mai fac schimbari de dragul schimbarii (de electrocasnice de exemplu), iar atunci cand inlocuiesc le dau totusi spre folosinta altora pe cele pe care nu le mai folosesc eu. Daca as avea si rabdare mestesugareasca as putea face o multime de decoratiuni din lucrurile pe care nu le mai folosesc ca atare (pentru ca de exemplu m-am plictisit de ele). Mai in gluma, mai in serios, una din concluziile celei de-a doua lectii este ca „handmade” este eco.
Cea mai grea lectie – reciclarea efectiva
A treia lectie, cea mai grea, este cea a reciclarii efective. De ce grea? Pentru ca nu este simplu sa colectez deseuri pe categorii, astfel incat sa fie usor reciclabile. Pentru ca si daca eu vreau sa colectez ar trebui ca la nivelul scarii de bloc sau in vecinatate sa fie posibila colectarea selectiva a deseurilor. Pentru ca suntem deficitari la capitolul legislatie, dar mai ales la capitolul informare. Adica te poti informa daca vrei cu adevarat, dar cred ca ce avem nevoie este sa vina informarea peste noi.
Cautand pe net, am aflat ca avem inca din 2006 o hotarare de guvern (621/ 2006, completata si modificata prin 1872/2006 ) potrivit careia institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje în containere diferite, inscriptionate in mod corespunzător si amplasate in locuri speciale accesibile cetatenilor. Dar fie nu prea sunt containere, fie nu prea sunt locuri accesibile cetatenilor, fie nu prea exista bunavointa. De la Ioana Eco Mami am aflat ca acum avem o lege care obliga institutiile publice din Romania sa colecteze selectiv deseuri. Personal am inceput sa caut centre de colectare a deseurilor si am vazut deja unul in cartier. M-am hotarat si sa sustin campania Viata dupa colectare.
Cred, din pacate, ca avem nevoie de constrangeri. Avem o problema de mentalitate, astfel ca nu vom deveni prea curand o natie eco, in mod voluntar. Pana la constrangeri cred ca avem nevoie de multe proiecte ale organizatiilor non-profit, care sa desteleneasca terenul si sa deschida cat de multi ochi posibil.
In fond este pentru noi.
Ecomami - scutece refolosibile, marsupii ergonomice, chestii eco si alte copilarii 