Archive for Martie, 2011

Perineu intact. Cum se intretine, cum se utilizeaza, la ce foloseste


Am fost la conferinta despre sanatatea perineului “Sanatate & Femintate – Ai Grija de Perineul Tau indiferent de Varsta” pe care moasa Vania Limban (Active Center) si Ana Maita (Asociatia Mame pentru Mame) au organizat-o miercuri seara la BRD si am aflat multe lucruri noi si interesante.

In primul rand, cred ca am constientizat cat de important este muschiul perineal pentru o femeie – pentru sanatatea, integritatea, feminitatea ei – nu numai in perioada nasterii, ci pentru toata viata. Bineinteles, in mare parte a conferintei s-a pus accent pe nasterea cu perineul intact.

Am inteles mai bine care este rolul lui din mica lectie de anatomie pe care ne-a oferit-o dr Ruxandra Albu si am aflat ce se poate intampla cand perineul nu mai functioneaza asa cum trebuie. Exista afectiuni cauzate de faptul ca acest muschi nu este suficient tonifiat – care pot duce la caderea vezicii urinare, a uterului (prin vagin) sau a rectului (prolaps)  – ideea aceasta ma face sa caut exercitii Kegel de tonifiere pe care sper sa le fac in fiecare zi a existentei mele de acum inainte 🙂 Un perineu tonifiat nu inseamna nu numai atat, ci inseamna si o viata fara incontinente urinare sau fecale (da, vine o varsta la care se poate intampla si asta), o nastere usoara si o viata sexuala mai buna.

Cezariana nu este o solutie pentru ca perineul sa ramana intact

Am aflat ca in alte tari, femeile discuta mult cu doctorul ginecolog si cu moasa despre sanatatea perineului si ca primesc chiar si sedinte gratuite de gimnastica pentru tonifierea sau refacerea acestuia post-partum. Dr Albu a explicat ca in Romania de multe ori gravidele aleg sa nasca prin cezariana, insa aceasta nu este o solutie pentru ca perineul sa ramana intact! Intr-adevar, nu va fi o ruptura sau o epiziotomie, dar muschiul se slabeste din cauza greutatii pe care trebuie sa o suporte in sarcina.

In ceea ce priveste nasterea vaginala, in Romania cam 80% dintre femei ajung la epiziotomie (incizia pe care ginecologul o face pentru a grabi nasterea) si pentru ca nu au acest muschi antrenat, deci elastic!

Ana Maita a vorbit din nou despre dispozitivul pentru antrenat perineul Epi-No, despre care am mai scris AICI. El poate fi folosit in perioada sarcinii, dar este foarte recomandat si pentru femeile aflate la menopauza.

Orice afectiune fizica duce la stima de sine scazuta

Psihologul Simina Angelescu a atras atentia ca orice afectiune fizica duce la o stima de sine scazuta.  Daca este vorba despre o afectiune a perineului – cu atat mai mult, pentru ca acesta se afla intr-o zona intima, ne vine uneori greu sa vorbim despre acest lucru etc.

Toate participantele au vorbit despre cat de putin sunt constiente romancele de importanta perineului, iar kinetoterapeutul Lili Gherghel a pus la sfarsit punctul pe i: “In 10 ani de cand sunt kinetoterapeut, am fost intrebata ‘cum sa scap de burta’, ‘cum sa scap de celulita’, dar nimeni niciodata nu m-a intrebat ‘Am o afectiune a perineului. Cum o rezolv?’”.

Anunțuri

Comments (1) »

Cand lucrurile vin de la sine si copilul nu mai doarme cu parintii


Acum vreo 3 saptamani ne-am gandit sa montam din nou patul de campanie al lui Luca, mai mult in joaca. Mai facusem si alta data acest lucru si dupa numai o zi il demontaseram. De data aceasta  joaca s-a transformat in treaba serioasa.  Lui Luca a inceput sa i se para interesant sa se ascunda acolo, sa isi ia cu el cate o jucarie sau sa isi ia laptele si sa-l bea, ascultand povestea preferata cu „cri cri” (adica Fata Babei si Fata Mosneagului, versiunea in care povestitorul e un greiere). Recunosc ca ne-am prostit si noi cu el, ne-am ascuns pe rand in patutul lui (da, asa mari cum suntem!), iar Luca a inceput rapid sa-l recunoasca drept teritoriul sau proprietatea lui. Astfel ca din prima seara de cand l-am montat Luca s-a dus singur sa doarma in patutul buclucas, in care se putea sui singur (patut din acela cu laterale cu plasa si fermoare).  Am fost uimiti, cumva si incantati, dar nu ne-am asteptat ca povestea sa se repete. Surpriza noastra a continuat in noptile urmatoare, cand optiunea lui clara era pentru patutul lui. Chiar si cand am incercat sa il luam cu noi in pat, a marait sau s-a dat jos si s-a dus in patutul lui.  De atunci si pana acum am mai dormit doar in doua nopti impreuna, in acest weekend, cand febra ne-a doborat pe amandoi.

Nu va ascund ca in prima noapte de independenta a lui Luca eu am fost cea care am „suferit” dupa co-sleeping. Dupa ce cat timp eram trei in pat simteam nevoia unui pat mai mare, cand am ramas din nou doi parea deja ca patul este prea gol fara Luca. Intre timp am inceput sa ma obisnuiesc, dar se pare ca mai greu decat s-a invatat Luca.

Am vrut sa va spun aceasta poveste ca o varianta de continuare a articolului „Cum sa-l dezvatam pe copil sa doarma in pat cu parintii?” . Si in replica la faptul ca multa lume care nu accepta co-sleepingul mi-a spus ca daca fac greseala sa-l iau cu mine in pat nu voi/vom mai scapa multa vreme de acest obicei. Luca a plecat din patul nostru la doar un an si jumatate. Noi nu am facut nici un fel de presiuni ca sa-l dezvatam de dormitul cu noi. In acel moment a fost el pregatit de o schimbare.

Acum, chiar daca dormim separat, suntem unii langa altii pe timpul noptii. De multe ori, la culcare, ne striga pe rand sa verifice ca suntem acolo. Uneori ma striga in timp noptii. Dimineata nu vine la noi in pat. Cere lapte cand nu este deja langa el. Apoi, pana se dezmeticeste (sau pana ma dezmeticesc eu), isi ia o jucarie sau se muta in sufragerie, pe canapea:)

Comments (1) »

Nu uitati de Ora Pamantului!


In aceasta seara, intre 20.30 si 21.30 va rugam si pe voi sa stingeti lumina si sa opriti aparatele (chiar  sa le scoateti si din priza). O vom face si noi! Sarbatorim ORA PAMANTULUI!

Leave a comment »

Cea mai rationala explicatie: De ce este prea devreme pentru olita inainte de doi ani


Cred ca este cea mai buna explicatie pe care o poate oferi cineva parintilor care se incapataneaza:

O mama a cinci copii ii povesteste intr-o scrisoare lui Francoise Dolto ca a incercat cu fiecare metode diferite pentru a-l face sa mearga la olita. Pe primul l-a pus la olita cat de des a putut, din ora in ora, certandu-l si cand nu facea nimic si cand facea pe el. La urmatorul a inversat sistemul – il punea la olita, dar nu il certa pe copil, pe urmatorul il certa, dar nu il mai punea la olita… Pe ultimul nu l-a mai pus deloc la olita. Toti au invatat sa nu mai faca pe ei ziua la doi ani, si noaptea, la doi ani si jumatate…

Francoise Dolto explica: „Doar in jurul varstei de doi ani, din momentul in care copilul este in stare sa urce si sa coboare singur pe o scara, o scara de zidar, pana la ultima treapta de care se prinde cu mainile, doar atunci sistemul sau nervos este dezvoltat suficient pentru ca el sa poata, daca este atent, sa-si controleze reflexele sfincteriene. Inainte, e prea devreme.”  (Cand apare copilul, Editura Trei)

Comments (7) »

Hainele cele noi ale bebelusului. Ce imbracaminte ar trebui sa pregateasca parintii pentru copil


Cand s-a nascut D aveam atat de multe hainute incat in prima luna nu am apucat sa le spalam deloc, desi il schimbam si de mai multe ori pe zi. Bineinteles, dupa ce le-am spalat, foarte multe dintre ele deja nu ii mai veneau.

Nu as sfatui pe nimeni sa cumpere atat de multe! Pe majoritatea si noi le-am primit cadou! Va ofer insa cateva sfaturi cu privire la alegerea hainutelor atunci cand il asteptam pe bebe!

SFATURI

Cred ca prima regula pe care as mentiona-o este sa nu cumparati haine de marimea nou-nascuti. Daca bebe se naste la termen, fara probleme, veti considera ca aceasta marime a fost facuta probabil pentru papusi 🙂

Bebe se va simti cam confortabil in hainute care ii sunt mai degraba mai mari decat mici (50-56 consider ca e o marime buna pentru primele saptamani). Oricum, atunci bebe va creste vazand cu ochii.

Totusi, nu trebuie sa luati nici prea putina imbracaminte. Ganditi-va ca in primele zile nu va veti simti prea bine si va va fi greu sa porniti masina de spalat, mai ales daca nu primiti ajutor din partea altcuiva – sotul, mama, soacra etc…

Unii parinti sustin ca este mai usor sa il imbrace pe bebe cu body-uri care se petrec peste piept si se prind in lateral cu capse sau fundita. Noi nu am avut problema aceasta si ne-am simtit bine si imbracand body-uri gen tricou, care se baga pe cap. De fapt, mi-am pus si problema daca nu cumva capsele il incomodeaza.

Culori. Ecografiile ne spun din vreme daca o sa fie o fata sau un baiat. Cunosc insa cel putin doua cazuri in care hainele au fost alese albastre, caruciorul la fel, camerele au fost zugravite in bleu si a aparut … cate o fata. Sa imbraci o fata in albastru nu este o tragedie, dar parca un baiat numai in roz… In fine, e si o chestiune de gust 🙂

Atentie la hainele ieftine imbibate cu substante periculoase (chinezariile) si la nasturi, capse, fermoase care se pot desface, rupe! Toate hainutele pentru bebe se spala si se calca inainte de prima utilizare!

LISTA DE HAINUTE DE INTAMPINAT BEBELUSUL:

– 10 body-uri cu maneca scurta sau lunga in functie de anotimp

– 8- 10 pantalonasi (eventual cu botosel, daca nu, va trebuie si sosete)

– o caciulita sau doua subtiri (pentru dupa baita)

– 4- 5 salopete (rompers) pentru noapte

– manusi (sa nu se zgarie cu unghiutele) – unii le gasesc utile, noi le-am folosit de maximum 3 ori

Daca este iarna va trebuie un combinezon gros pentru afara si o caciulita groasa, bluze cu maneca lunga, dar eu m-am referit la hainutele pe care le veti folosi in prima saptamana, cand majoritatea parintilor nu isi duc copilul afara pentru ca oricum sunt coplesiti de evenimente 🙂

Desi s-a nascut pe 30 octombrie si era un frig ingrozitor afara, iar in casa aproximativ 21-22 de grade (temperatura optima pentru bebelusi), noi l-am imbracat lejer dintotdeauna – hainute subtiri, maneca scurta de multe ori, fara caciula, fara patura. A devenit rezistent la frig, nu ii place nici acum sa doarma invelit si raceste rar.

Recomandarea mea: Sa alegem hainute sanatoase, ecologice, din textile organice (bumbac, lana, matase, canepa), cu atat mai mult pentru nou-nascuti. Vi le oferim si noi in magazinul nostru: AICI!

Cititi mai multe despre bumbacul organic AICI!

Comments (2) »

Am redus costurile de transport!


Incepand de astazi (22 martie) am redus cheltuielile de trasnsport pentru magazinul nostru ecomami.ro.

In primul rand, am inceput sa lucram si cu Posta Romana – transportul in tara costa 10 lei.

De asemenea, costul livrarii in Bucuresti prin curier rapid a scazut de la 15 la 10 lei.

Puteti opta in continuare pentru curier rapid in tara – tarif 20 lei cu plata ramburs, iar pentru plata in avans prin transfer bancar – livrarea costa 15 lei.

Va asteptam cu drag!

Leave a comment »

Jocuri si jucarii


Stim, multi dintre noi, ca jocul este foarte important pentru copii si adolescenti, dar si pentru adulti. „Daca-i copil, sa se joace, daca-i cal, sa traga; daca-i popa, sa citeasca” – spunea tatal lui Nica. OK, am priceput cu jocul, dar cum ramane cu jucariile?

Vedem peste tot – in filme, la stirile cu vedete, in ziare cum pregatesc viitorii parinti camera pentru bebe in care apare nelipsit (cel putin) un ursulet, catelus, iepuras… Apoi prietenii vin si ei cu jocuri, mingii, plusuri, papusi, masinute… Nici nu am fi parinti buni daca bebele nostru nou nascut nu ar avea deja cativa saci de jucarii…

Are nevoie cu adevarat bebe de jucarii?

Jucariile sunt importante si el ar putea avea nevoie de jucarii mai mult decat ne dam noi seama.  De fapt, scriind acest text am vrut sa minimizez importanta jucariilor, agresata de toate imaginile prezentate in mass-media, filme si comercianti care vor sa ne spuna ca bebe are nevoie de o armata de jucarii.

De la 3 luni, lui D i-a placut foarte mult un centru de activitati- salteluta pe care si-a petrecut ore bune. Insa, dupa ce fascinatia s-a terminat nu i-a mai starnit un asa un interes nicio alta jucarie. Asta pentru ca prefera sa studieze mai mult decat sa se joace propriu-zis – iar asta insemna ca studia cateva minute toate jucariile pe care le primea, la fel cum facea cu orice alt obiect. Mi-am zis ca probabil jucariile sunt mai mult pentru parinti. Nici vorba sa doarma cu ursuletul, imaginile clasice..

Lucrurile s-au schimbat dupa 1 an

Cam aceasta a fost varsta la care au inceput sa il incante jucariile si se joace cu adevarat cu ele timp de mai multe minute. I-a placut de la inceput un blender care canta si invarte cuburi. De asemenea, ii mai plac mingea, pianul, masinutele,  dar si o jucarie cu cercuri de lemn care intra pe un suport, fiind fascinat de zgomotul pe care il faceau cercurile in contact cu parchetul … Ii mai place trenuletul chow-chow, dar mai are pana sa se joace “organizat” cu el.

Nu a bagat aproape deloc in seama jucariile “care nu fac nimic” de genul plusuri, jucarii de plastic care chitaie…

Si totusi cu ce ne jucam?

Orice obiect e jucarie. Mai ales obiectele cu care se “joaca” adultii. Problema este, bineinteles, ca majoritatea sunt periculoase pentru bebe. Incet-incet el trebuie sa le descopere insa, intai pe cele inofensive, apoi si pe celelalte supravegheat. Daca nu il lasam niciodata sa incerce cum va sti apoi sa le foloseasca?

Ce spun specialistii?

Ana Savin defineste “jucarie” drept “orice obiect cu care un copil se poate juca”. Ea recomanda doua tipuri de jucarii – pentru interior si pentru exterior, care sa dezvolte grupele de muschi mari si mici, dar si imaginatia. Dintre exemplele pe care le ofera – jocul la nisip cu galetusa si lopatele este important. De asemenea, incurajeaza jocurile creative – de exemplu putem sa ii oferim copilului o panza pe care o va folosi pentru a construi un cort.

Francoise Dolto sustine insa ca jucariile pot folosi pentru marcarea teritoriului – o posibila explicatie pe care o ofera pentru momentele in care copilul vine, imprastie toate jucariile, apoi pleaca fara a se juca cu nimic.

Iata ce o sfatuieste Dolto pe o mama care urmeaza sa isi lase bebelusul de numai 3 luni cateva ore pe zi in grija bunicii: “E bine sa aiba la el cateva lucruri de la mama sa, sa-i poata simti mirosul, precum si cateva jucarii pe care le are acasa, care sa fie duse si aduse de fiecare data la si de la bunica, dar si jucarii pe care le va gasi intotdeauna acolo si pe care, dupa un timp, le va aduce acasa la parintii sai, tot asa cum altele vor fid use si lasate la bunica. (…) Acest copil va avea pur si simplu doua locuri unde se va simti la fel de bine”.

Bibliografie:

Ana Savin – Totul se intampla inainte de 6 ani

Francoise Dolto – Cand apare copilul, Editura Trei

Comments (6) »

%d blogeri au apreciat asta: