Posts tagged purtatul bebelusilor

Despre purtatul bebeluşilor, pe când babywearingul nu era o modă


„… întrucât autohtonii erau prolifici, aproape o femeie din două căra câte un prunc în spate – vreo doi de mână şi alţii, mai mărişori, după ea. Îndemânarea cu care se făcea încărcatul în spinare a micii odrasle mă fascina: femeia se îndoia puţin de şale, apuca copilul, gol-goluţ, de un braţ şi-l arunca în spinare ca pe o desagă, ală micu pica drept unde trebuia, cu burta lipită de spinarea mamei, cele două braţe, cuminţi, spre umerii ei, picioarele răscrăcănate cuprinzând-o de mijloc – şi atunci, femeia, lăsând copilul o clipă singur în echilibru, cu acelaşi gest larg arunca peste el broboada care înainte o încingea, şi acum îi cuprindea pe amândoi. Adesea, femeia mai înnoda o a doua broboadă, mai largă. Iar pe burtă nu făcea un nod adevărat, doar răsucea cele două capete ale broboadei în afară, minunea legilor fizice făcând orice tracţiune la spate să întărească înnădirea în faţă.

Mersul acestor femei, puţin aplecate înainte, cu odorul lor în spate, nu era lipsit de eleganţă. Femeile erau învăţate de mici să poarte o asemenea povară, că nu era rar să vezi fetiţe de zece- unsprezece ani ducând o surioară mai mică în spinare”.

Imagine

Sursa foto: pinterest.com

Continuarea se citeşte în cartea domnului Neagu Djuvara, „Amintiri din pribegie” (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2011, pag 312), în care istoricul povesteşte, printre altele şi despre obiceiurile femeii din Niger, ţară în a cărei capitală, Niamey, şi-a petrecut 23 de ani în calitate de consilier diplomatic.

Căratul, purtatul sau încărcatul – preţiosul babywearing din zilele noastre…

Ce sling, ce wrap, ce marsupiu? O broboadă, două broboade….

Ce poziţie M sau broscuţă? Picioarele „răscrăcănate”… savuros domnul Djuvara, ca întotdeauna, şi un iubitor nativ de babywearing.

Leave a comment »

Pe drumul cel bun


Cand am deschis Ecomami.ro scopul meu a fost acela de a ramane acasa cu Dinu. A working at home mom (WAHM) daca vreti, sintagma este la moda. La vremea respectiva stiam putin despre comertul online, despre produsele bio, despre scutece, despre purtatul bebelusilor, despre ce inseamna sa gasesti furnizori, sa aduci, sa faci calcule, etc… Cel mai mult conta ca produsele imi placeau, ca pe unele aveam regretul de le fi descoperit prea tarziu, si cel mai mult imi placea si imi place in continuare ideea de comert online. Totul atat de simplu: cauti si gasesti mult mai repede decat in magazinele offline si produsul vine singur la usa ta. Voiam sa le arat si altora descoperirile mele.

Intre timp am aflat mai multe despre toate acestea, iar despre unele am aflat the hard way, e adevarat.

Prezenta mea redusa pe blog si pe Facebook se trage insa de la faptul ca intre timp m-am intors la serviciu, de mai bine de 3 luni si jumatate. Nu este nici bine, nici rau, ci pur si simplu altfel. M-am readaptat usor si imi place ceea ce fac. Pe de alta parte, e adevarat ca petrec mult mai putin timp cu Dinu (dar si el merge la gradinita), nu mai am libertatea de miscare pe care o aveam inainte si este o alta rutina.

Pe de alta parte, vad in ce ritm dispar magazinele bio de pe internet. In numai cateva zile cand am cercetat problema am constat disparitia a doua magazine si fuziunea a alte doua. Nu este un moment prea bun pentru o astfel de afacere.

Totusi, Ecomami.ro rezista si va rezista si in perioada urmatoare. Comenzile vor fi livrate la timp atata vreme cat avem stocuri disponibile (speram ca vremea sa se imbunatateasca pentru ca firmele de curierat sa functioneze si ele la capacitate maxima), iar eu voi fi in continuare disponibila pentru intrebari (la parinte.eco@gmail.com ).

Va astept in continuare cu placere si sper sa traim si vremuri mai bune!

Leave a comment »

Port-bebe ergonomic made in Romania: Marsupi Plus


Sambata am facut niste ture cu Dinu prin Bucuresti, iar Marsupi ne-a ajutat mult. Am plecat de acasa cu D in marsupiu si am mers cu tramvaiul, apoi pe jos din Rahova pana la Unirea (sus la BRD). Aici cumintenia lui D a luat sfarsit si a cerut sa se dea jos si sa alerge. A mers el ce a mers, dar cand am ajuns pe la Coltea deja a obosit, asa ca Marsupi Plus si-a intrat din nou in drepturi. Am intrat putin la Muzeul de Istorie al Bucurestiului ca doar era Noaptea muzeelor, cu D cuminte in marsupiu. Am iesit, am luat autobuzul o statie pana la Cismigiu si am aterizat direct la locul de joaca pentru copii, apoi ne-am dus la pauni si la lebede.

Dupa vreo doua ore de alergat, calarit jucarii, dat in leagane si tobogane, am pus din nou in functiune Marsupi Plus. De placere ca l-am luat in brate si dupa atata oboseala – am fost extrem de incantata ca D a inceput sa cante si m-a luat de gat 🙂

Am umblat asa vreo cinci ore prin oras. Nu pot spune ca la varsta si greutatea lui nu il simt pe D in marsupiu (are aproximativ 12 kg), dar si eu – am 46 de kg. In niciun caz nu resimt greutatea ca si cum l-as duce in brate, de fapt in brate nici nu as fi putut sa il tin atat de mult. Nu m-a durut spatele absolut deloc dupa experienta asta, dar eu sunt si genul de persoana care face sport, iar asta conteaza.

Imi mai place la Marsupi ca se monteaza foarte- foarte usor, doar lipesti ariciul si gata. Cu toate astea este si foarte sigur, nu exista pericolul ca bebe sa cada. De fapt, ariciul este atat de bun incat marsupiul il sustine pe copil, oricat de prost l-ai prinde 🙂

Imi mai place ca materialul din care este facut (bumbac organic la exterior, umplutura de poliester) este foarte moale si nu are cusaturi deranjante pentru copil sau pentru parinte.

Producatorul lui Marsupi atentioneaza ca s-ar putea sa ai probleme cu echilibrul pentru ca purtatul copilului iti afecteaza centrul de greutate, dar eu sincer nu am remarcat acest lucru. Mi s-a parut ceva foarte firesc sa il tin pe D in Marsupi.

Din pacate, nu poti sa pui copilul in Marsupi in spate fara ajutorul unei alte persoane –pe viitor vom incerca mai mult si acesta postura, desi noi preferam momentan ori pozitia “burtica pe burtica” ori pe sold.

P.S. Cand am ajuns in statia de masina spre casa, acolo era un cuplu cu un bebelus tinut in marsupiu din acela clasic, oribil, care tine copilul spanzurat. Tinut de tati, bineinteles, banuiesc ca mami deja nu mai putea sa il tina desi bebe nu cred ca avea mai mult de 4 luni. Asa mi-ar fi venit sa ma duc la ei si sa le spun sa nu mai chinuiasca copilul si sa le dau Marsupi sa il incerce… Bineinteles ca nu am facut asta. Eu nu sunt genul de persoana refractara la atentionari. Venite ele chiar si de pe strada – daca cineva imi da o informatie, de ce sa nu caut mai mult, poate e buna, poate e ceva ce eu nu stiu? Insa nu stiu daca toti parintii sunt asa. Voi ce credeti despre asta?

MARSUPI PLUS POATE FI CUMPARAT DE AICI! Marsupi Plus este un port-bebe fabricat in Romania, care se vinde cu mare succes si in Germania, intr-o tara in care purtatul bebelusului este la mare cinste!

Comments (7) »