Sa explic putin acest post pentru inceput: am raspuns provocarii lansate de platforma wahm.ro si am fost incantata sa particip la acest flashmob online al mamelor care lucreaza de acasa.
Ce lucrez eu de acasa? In primul rand gestionez magazinul online ecomami.ro – unde sunt administrator, vorbesc cu clientii, preiau comenzi, fac colete, fac marketing online si offline, ma ocup de intrarea si iesirea marfurilor din gestiune, creez content in magazin, ma ocup de retele sociale, preiau marfa de la furnizori si… scriu pe blog.
O vreme, am fost si jurnalist freelancer la diverse site-uri de stiri, insa momentan nu mai fac (si) asta.
De ce e frumos sa fii WAHM?
- Esti propriul tau sef (cred ca am eu o problema cu autoritatea). Asta nu inseamna ca poti sa faci ce vrei. Fiind WAHM, atunci cand gresesti platesti mai greu decat atunci cand „te cearta seful”. Superi clientii, etc, cu siguranta nu vrei asta.
- Iti faci programul. Asta nu inseamna ca esti intr-o permanenta vacanta, ci doar ca nu lucrezi de la 8 la 5, plus doua ore pe drum. Sau, ca in presa, stii cand pleci dimineata si nu stii cand te mai intorci – o interpretare romaneasca data teoriei de manual „jurnalistul nu are timp liber”.
- Imi place ce fac – de fapt, iubesc ceea ce fac. Imi place comertul online, imi place chiar si numai ideea de a comanda ceva care sa iti fie livrat acasa fara sa faci absolut niciu efort in afara de cateva clickuri. Iubesc produsele pe care le promovez si le vand – atat pentru calitatea lor, cat si pentru ideea ecologiei. Sunt produse de calitate, nu foarte usor de vandut, insa unii oamenii inteleg si pot (e si asta o componenta importanta). Nu ma bat cu magazine care au lucruri ieftine, care se vand aproape singure, dar incerc sa promovez altfel de produse.
- Totusi, asta inseamna, da, ca te poti duce in fiecare zi sau aproape in fiecare zi cu copilul in parc, pentru ca … mai lucrezi si noaptea sau cand el doarme, daca doarme. Bineinteles, nu este cazul lui D. Deci ai timp pentru copil, oricum mai mult decat daca ai merge la un serviciu clasic.
- Ma lovesc tot felul de idei, de care cu siguranta n-as avea timp si nici chef daca as avea un serviciu solicitant. Asta inseamna ca printam tot felul de lucruri pe care le desenam, pictam, asamblam, urmarim Art Attack si tot felul de bloguri si punem si noi in practica diferite nastrusnicii. Apoi colindam – prin parcuri, gradina zoologica, muzee si terase. Si tot la capitolul „idei crete” – acum cateva zile a inceput sa ma racaie si posibilitatea homeschoolingului pentru D, dar mai am timp sa ma gandesc vreo doi ani la asta si probabil o sa revin cu o postare.
- Nu imi fac niciodata griji pentru cine il duce, cine il ia de la gradinita, cine il duce la doctor, cine sta cu el acasa daca e bolnav sau in vacante – probleme cu care oamenii „normali” se confrunta si care sunt greu de gestionat atunci cand ai job si nu ai ajutor de la bunici, bone, matusi si vecine.
- Ma duc la sala, in anumite perioade, de patru ori pe saptamana. Obiectiv greu de atins pentru cineva care ar merge la munca si ar avea si familie, nu-i asa?
- Citesc – da, mai am timp sa pun mana pe cate o carte, fara sa exagerez :P. Dar asta pentru ca imi propun, o faceam si cand ma duceam la munca, chiar daca uneori apucam sa citesc doar in metrou.
De ce nu e o afacere sa fii WAHM
Motivele de aici sunt cazul meu, cel mai probabil pentru altii este altfel in functie de ceea ce fac, de banii investiti in afacere:
- Daca as sta in banii castigati doar din afacere si nu as avea si sprijinul sotului, al mamei, etc, ar trebui sa imi gasesc ceva de lucru de maine. Altfel stateau lucrurile in perioada in care si scriam ca jurnalist freelancer. Din asta sa nu se inteleaga ca situatia financiara este roz – traiesc pe banii altora si totul e bine. Nu am casa, masina sau conturi si traiesc destul de simplu. Apreciez lucrurile simple si de calitate – de la mancare pana la jucarii. Totusi, business-ul meu creste constant (in 2013 s-a dublat fara de 2012, in 2014 pana acum s-a dublat sau aproape triplat fata de aceeasi perioada a anului trecut). Si tot nu e suficient ca sa traiesc din asta.
- Este destul de greu sa iti mai gasesti ceva de munca dupa ce ai stat acasa – „sefii” romani nu accepta ca un angajat poate avea si o afacere personala, experienta unei afaceri nu este considerata „experienta”, ba chiar este privit ciudat pentru ca „ai incercat”. Am fost la cateva interviuri intr-o anumita perioada, incercand sa gasesc un job care sa imi ofere posibilitati de „miscare” – adica nu de la 8-5, eventual un part time sau un job care sa imi permita sa lucrez si de acasa. Recunosc ca la inceput mentionam, apoi m-am ferit sa spun la interviuri ca eu am un magazin online. In fine, oricum nu este o perioada prea buna pentru ziaristi.
- Statul roman te „calareste” cu atat mai mult cu cat ai o afaceri mica sau esti la inceput. Cu alte cuvinte, daca ai cifra de afaceri sunt 65.000 de euro pe an, platesti impozit (3%) pe cifra de afaceri – asta chiar daca esti pe plus sau esti pe minus. Nu prea exista derogari de la acest impozit foarte injust – de banii astia nu poti sa te promovezi, nu poti cumpara marfa, nu poti sa traiesti, nu poti sa ii donezi – obligatoriu trebuie sa ii dai la stat. Statul nu te intreaba cine ia mai mult – tu care muncesti pentru banii respectivi sau el doar pentru ca este stat. Bineinteles, platesti si TVA 24%. De banii astia nu esti asigurat la sanatate, somaj si nu beneficiezi de pensie sau de orice alt drept (pentru toate astea – alti bani, alta distractie). Statul ii ia si gata, e un pic unfair.
Acum, ca ma uit in sus si numar – vad ca am mentionat opt puncte la plusuri si doar trei la minusuri. Cred ca usor poate fi descoperita perspectiva mea – ca sunt pentru, ca imi place, ca vreau. Este o chestiune ce tine de mentalitate si de prioritati, financiar vorbind poate fi greu sau usor in functie de banii si know-how-ul investiti. Am pornit doua la drum, cu bani putini si fara sa stim mai nimic si am invatat mult din mers, dar asta inseamna si ca am gresit mult, ca am si pierdut mult. Intre timp, am ramas doar eu. Singurele lucruri pe care le-am avut au fost timp, rabdare, perseverenta. Pe astea le am in continuare 🙂
Doamnele din aceasta lista sunt si ele work at home moms si iau parte la aceasta campanie:
ACESTA ESTE UN FLASHMOB ONLINE INITIAT DE ASOCIATIA WORK AT HOME MOMS la care mi-a facut placere sa particip 🙂